Incidentul de la sfârșitul lunii august de la magazinul Kaufland Odorheiu Secuiesc, când o angajată a refuzat să servească un client pe motiv că nu vorbește limba română, nu este nici singular și nici izolat. Chiar dacă Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a încercat, în mod ilegal, să ascundă mizeria sub preș, lucrurile sunt în realitate cu mult mai grave, scrie jurnalistul Dan Tanasă pe blogul său intr-o analiză pe marginea multiplelor incidente cu tentă șovină legate de compania germană.

„Nu știu cine face strategia de comunicare și brading la Kaufland România însă știu sigur că e complet greșită. Dacă aș fi cârcotaș, aș afirma că cel puțin pe zona Transilvania, strategia de comunicare și branding a Kaufland România vine în plic direct de la Budapesta. Nu am însă o probă în acest sens, motiv pentru care mă voi limita doar la a semnala mai multe cazuri care probează faptul că la departamentul de comunicare și marketing al Kaufland România lucrează niște rătăciți”, spune junralistul Dan Tanasă, enumerând incidentele din ultimii cinci ani care au avut în centru compania germană. 

„În luna mai 2012 Kaufland Sfântu Gheorghe este somat de Prefectura Covasna să respecte legea și să nu-și mai facă reclamă exclusiv în limba maghiară.

În decembrie 2015 Kaufland Târgu Secuiesc avea în magazin, într-un raion, etichete exclusiv în limba maghiară (detalii aici). În acest caz Kaufland România a venit cu o explicație, însă eu unul sunt rezervat în privința acestei „coincidențe” a etichetelor exclusiv în limba maghiară.

Incidentul de la sfârșitul lunii august de la Kaufland Odorheiu Secuiesc nu este singular, după cu relatează comisarul-șef Sorin Susanu de la Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Zilele trecute, un cititor al blogului meu mi-a semnalat faptul că mașina plătită de Kaufland România să transporte clienții din Sovata este inscripționată doar în limba maghiară”, scrie Dan Tanasă.

Juralistul se întreabă, în final, de ce Kaufland își permite în România lucruri pe care nu și le permite acasă la ea, în Germania și care sunt motivele pentru care compania germană a ales  să fie promotoare de șovinismului maghiar.

„De ce statul român permite unei companii private să fie parte a unei strategii de oficializare a limbii maghiare în Transilvania, strategie orchestrată de Budapesta? Ce beneficii concrete are Kaufland România dacă refuză să se delimiteze de șovinismul maghiar?”, conchide jurnalistul.