Modul în care este refondată Strategia Națională de Apărare a Țării, anunțată, miercuri, 28 mai, de președintele Klaus Iohannis, la finele ședinței CSAT, are premisele germenilor totalitari din epoca Băsescu. Este avertismentul lansat de  redactorul șef al revistei Cațavencii, jurnalistul Doru Bușcu, la emisiunea România9, de la TVR1, moderată de Ionuț Cristache. Doru Bușcu a analizat paragaraf cu paragraf comunicatul prezentat de Iohannis și pe care, luată cu pandemia și cu anunțurile privind marea relaxare, presa l-a trecut cu vederea. Și în care, a constatat jurnalistul, există elemente care par să contureze reinstaurarea celebrelor protocoale, dar și invitații la „meritologia” turnătoriei și denunțului. Mai mult, remarcă jurnalistul, în comunicatul președintelui, se vorbește despre riscurile, vulnerabilitățile și amenințările la adresa siguranței naționale care s-ar regăsi ”în profunzimea societății românești”. O construcție pe care redactorul șef al revistei Cațavencii o califică drept „îngrijorătoare”, având în vedere „atenția pe care o vor avea instituțiile asupra propriului popor, în loc să o aibă distribuită în exterior și asupra surselor de amenințare”.

 Redăm mai jos intervenția jurnalistului din emisiunea România9:


„Aș vrea să fac un comentariu mult mai grav. Este vorba de ultima declarație pe care a făcut-o președintele Iohannis, pe fondul pandemiei, după ședința CSAT, în care președintele a făcut niște enunțuri strecurate ca-ntr-o shaorma cu de toate, foarte greu sesizabile. Și în aceste declarații, prin care, chipurile, este refondată Strategia Națională de Apărare a Țării,  există premisele, după părerea mea, reinstituirii acelor germeni totalitari din epoca Băsescu. Odată cu dispariția protocoalelor, aici găsim germenii acelor noi protocoale. De exemplu, spune președintele ”Strategia de Apărare Națională încurajează colaborarea și coordonarea inter-instituțională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecție Strategică”. 
Deci, colaborarea, coordonarea inter-instituțională cea care a fost desființată, teoretic, de legi, și-anume prin declararea acelor protocoale ca fiind neconstituționale. Grupul de Reflecție este refondarea acelei comunități de informații, pentru că toate sunt la președinte.

Mai spune președintele: „Noua Strategie Națională de Apărare a Țării se bazează pe diagnoza statului român și a instituțiilor sale publice. Doar cunoscând în profunzime starea societății românești pot fi corect identificate interesele și obiectivele noastre naționale, de securitate, pot fi bine definite amenințările, riscurile și vulnerabilitățile.”.

Unde sunt riscurile, vulnerabilitățile și amenințările la adresa siguranței naționale? Păi zice președintele: ”în profunzimea societății românești”.
 
Deci, ca pe timpul lui Ceaușescu, când grănicerii apărau patria cu arma îndreptată spre interior, pericolul definit de noua Strategie  Națională de Apărare este în INTERIOR. Așa spune enunțul președintelui. Este, din nou, o construcție care, pe mine, ca jurnalist, mă îngrijorează cu privire la atenția pe care o vor avea instituțiile asupra propriului popor, în loc să o aibă distribuită în exterior și asupra surselor de amenințare.
 
Mai zice președintele, tot într-o declarație pe care nimeni n-a observat-o. ”În cadrul Strategiei am acordat un rol central colaborării public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar, pentru că parteneriatul cu românii, cu societatea în ansamblu, este, de fapt, cea mai puternică armă pentru a consolida...” Pe scurt, aici este o invitație la „meritologia” turnătoriei, denunțului. Este o impregnare a societății cu acest impuls de a colabora. Încet-încet, în această Strategie, cum pe vremea lui Băsescu se introducea presa ca vulnerabilitate la adresa siguranței naționale, acum apar niște lucruri care sună leit, de la un cap la altul,  ca în perioada de dinainte de aplica protocoalele.

Cineva trebuie să se uite la aceste lucruri și măcar să pună întrebarea în legătură cu ele”.

Textul declarației de la finalul ședinței CSAT poate fi citit AICI.