ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, și partidul său „liberal” au anunțat încă un proiect de lege menit să cenzureze libera exprimare în Canada - iar acesta ar putea fi cel mai rău de până acum, riscând să-l facă pe Justin Trudeau șeful YouTube în Canada, arată The Rebel News. Dacă această lege va fi adoptată, urmările ei ar putea face din Canada o țară neliberă. Pentru a împiedica acest lucru, a fost deschisă o petiție online ce a totalizat până acum 18.604 semnături din cele 25.000 pe care și le-a propus.

Noul proiect de lege privind cenzura se numește C-36. Iar Trudeau l-a introdus la doar o o zi după ce ultimul său proiect de lege privind cenzura, numit C-10, a fost adoptat de Camera Comunelor. Există o legătură clară între cele două: Trudeau a folosit C-10 pentru a prelua controlul asupra reglementării Internetului. De îndată ce a obținut această putere, și-a făcut cunoscute adevăratele intenții: vrea să incrimineze discursurile cu care nu este de acord. Despre asta este C-36.

C-36 este un proiect de lege care transformă cultura anulării („cancel culture”) în lege federală. Și nu doar la curtea Comisiei pentru drepturile omului. Trudeau plănuiește să modifice Codul Penal în moduri nemaiîntânite vreodată într-o democrație.

Proiectul de lege C-36 al lui Trudeau încurajează plângerile secrete - astfel încât nu vei ști niciodată cine te-a acuzat că ești un „hater”, și nu vei putea niciodată să confrunți acea persoană. De fapt, C-36 permite grupurilor de lobby sau ativiștilor profesioniști să depună plângeri secrete împotriva ta și, dacă ești condamnat, ai putea fi obligat să plătești până la 20.000 de dolari acelor acuzatori secreți - plus încă 50.000 de dolari guvernului, doar pentru o postare pe Twitter sau Facebook care e considerată ofensatoare de noii milițieni ai gândirii.

În plus, în baza C-36, oricine te poate târî într-un tribunal provincial să-i spună judecătorului că îi este frică de tine și să obțină un ordin judecătoresc împotriva ta care să te condamne la: arest la domiciliu, limitarea liberei circulații, interdicția de a frecventa orice loc (inclusiv propria-ți firmă), interdicția de a comunica cu orice persoană (inclusiv membri ai familiei, aliați politici etc).
 
Ura, o definiție politică. Singura acceptată!

În episodul de joi, 24 iunie, al The Ezra Levant Show, Ezra le-a explicat telespectatorilor modul în care presa centrală pur și simplu ignoră cele mai grave părți ale acestui proiect de lege, care o vor afecta și pe ea. 

Proiectul, care încearcă să definească ura, ar crea o lege confuză, bazată pe emoții și interpretări subiective. Aceasta ar putea defini ura ca fiind ceea ce guvernul decide că înseamnă.

Dar cum ar fi posibil acest lucru în practică, pentru că, după cum subliniază Ezra, toată lumea „urăște” ceva, dar nu toate obiectele urii publice sunt la fel de condamnabile în ochii guvernului. Politicienii vor, în duhul „corectitudinii politice”, să penalizeze doar un anumit tip de ură. Acela care servește scopurilor lor de remodelare a societății. Redăm mai jos câteva idei din monologul lui Ezra Levant:

 

Justin Trudeau este plin de ură față de oamenii pe care nu-i agreează - adversarii săi politici. Trudeau își numește în mod constant oponenții săi rasiști, sexiști și homofobi. La fel face și restul cabinetului său. Își numesc chiar și dușmanii naziști. Dar, având definiții atât de vagi și subiective, ei pot garanta că vor pedepsi doar ura dușmanilor lor - niciodată pe a lor.

Sau, altfel spus: toți suntem vinovați de ură. Fiecare ființă umană urăște ceva. Și iubește ceva. Și este tristă din cauza a ceva. Face parte din umanitatea noastră, din personalitatea noastră sănătoasă și normală.

O parte din a fi o persoană bună înseamnă să înveți să îți controlezi emoțiile mai întunecate - ură, tristețe, gelozie etc. - și să le exprimi în mod pozitiv.

Cred că unii dintre cei mai buni oameni care se află printre noi își transformă sentimentele mai întunecate în ceva constructiv, fie că este vorba doar de muncă grea, fie chiar de artă, sau de schimbări politice pozitive.

Cred că ura - un sentiment de nedreptate sau de rănire față de o nemulțumire de fond - constituie o motivație majoră pentru ca oamenii să rezolve acea nemulțumire de fond, nu-i așa? Așadar, suntem cu toții vinovați de aceste delicte de gândire, de aceste delicte emoționale. Pur și simplu suntem. Așa că acum se pune întrebarea: cine va fi urmărit penal, din moment ce toți suntem vinovați?!