Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că Centenarul Unirii ar trebui să fie o perioadă în care majoritatea română să accepte și ceea ce cere minoritatea maghiară, și anume respectarea promisiunilor din Rezoluția de la Alba Iulia, informează MEDIAFAX.

Momentul anului 2018 va trece, iar maghiarii nu vor putea sta ”precum ariciul” și să aștepte speriați finalul acestor evenimente, ci trebuie să demonstreze că sunt o comunitate care creează valori în România, a declarat Kelemen Hunor, sâmbătă, la Târgu Mureș, la ședința delegaților Organizației de Femei a UDMR.

”Anul 2018 nu va cruța comunitatea maghiară de manifestările antimaghiare și naționaliste. Noi trebuie să spunem foarte clar și răspicat, Centenarul Unirii ar trebui să fie o perioadă în care majoritatea română să propună și să accepte și ceea ce noi cerem, să participe la un dialog, la finalul căruia vom avea o nouă relație, un nou cadru de colaborare între majoritate și minoritate.

Vrem respectarea promisiunilor din Rezoluția de la Alba Iulia, acestea să fie incluse în legislația actuală, transpuse într-un cadru juridic actual. Momentul anului 2018 va trece, însă nu putem să stăm precum ariciul și să așteptăm speriați finalul acestor evenimente. Maghiarii trebuie să demonstreze că sunt o comunitate care creează valori și doresc să trăiască în continuare ca o comunitate generatoare de valori în România”, a spus Kelemen.

Acesta a precizat că niciodată nu a vorbit despre tema Centenarului cu intenția de a jigni sau de a insulta majoritatea, dar nu s-a temut să adreseze întrebări importante despre ceea ce s-a schimbat după o sută de ani, ceea ce s-a îmbunătățit și s-a deteriorat din punctul de vedere al comunității maghiare.

”O majoritate care are încredere în sine nu trebuie să se teamă niciodată de o minoritate anume, nu trebuie să creadă că ceea ce solicită membrii comunității maghiare nu va afecta în niciun fel societatea românească. Noi ne exprimăm motivele temerii noastre, dar și românii trebuie să ne spună de ce se tem ei, de ce ne consideră o comunitate de neîncredere, un risc pentru securitatea națională”, a mai spus liderul UDMR.

Kelemen Hunor a susținut că este necesar ca din când în când să fie analizată evoluția lucrurilor, direcția spre care se îndreaptă țara, unde anume se află România la un an după ce PSD a câștigat alegerile parlamentare și guvernează împreună cu ALDE.

”Este de remarcat faptul că există o creștere economică, o creștere a pensiilor și salariilor, chiar dacă această măsură nu satisface în totalitate așteptările cetățenilor. În plus, administrațiile locale au reușit să lanseze și să acceseze programe de dezvoltare, care vor îmbunătăți în mod vizibil viața și activitatea comunităților locale, în următorii trei ani. Dar există și câteva segmente de care nu suntem mulțumiți.

Trebuie să vorbim despre acestea, deoarece tot ceea ce se întâmplă în prezent va influența viitorul nostru apropiat și îndepărtat. De asemenea, trebuie să înțelegem ce presupune această nouă politică fiscală, de ce Guvernul propune anumite măsuri. Cu toate acestea, UDMR nu a rămas fără reacție, a propus și unele amendamente rectificatoare”, a menționat Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, este deranjant faptul că, după un an, Guvernul nu a făcut nimic pentru a restabili statul de drept, pentru separarea puterilor, a creat chiar mai multe conflicte și a generat neînțelegeri atunci când a încercat să abordeze aceste probleme.

”Astăzi, toată lumea vorbește despre statul de drept și separarea puterilor în stat, dar am sentimentul că toți înțeleg altceva prin această sintagmă. Când vorbim despre statul de drept și separarea puterilor în stat, ne gândim la respectarea legilor, pentru că nu se poate vorbi despre acest fenomen până când nu sunt respectate legile. Nimeni nu este sancționat, nu este considerat responsabil pentru faptul că Legea Educației nu a fost nici până acum respectată, că procesul de retrocedare a bunurilor confiscate de comuniști a fost blocat. Iar România refuză, în continuare, să ia în considerare decizia Curții Constituționale privind cele peste 50 de decizii despre modificările Codului Penal și Codului de Procedură Penală”, a mai arătat președintele UDMR.