Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), actual procuror general al Parchetului European, a scăpat de dosarul în care era urmărită penal pentru constituire de grup infracțional organizat și complicitate la represiune nedreaptă, prin prescripție, transmite ȘtiripeSurse.

Kovesi era acuzată, printre altele, că ar fi determinat un procuror-șef de secție să confirme un rechizitoriu nelegal prin care au fost trimise în judecată cinci persoane și este urmărită penal pentru constituire de grup infracțional organizat și pentru cinci infracțiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, potrivit Realitatea PLUS.

Procurorul Mihai-Eduard Ilie de la Parchetul General a clasat dosarul în care fosta Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) a început urmărirea penală împotriva fostei șefe DNA, Laura Kovesi – în prezent șefa Parchetului European – pentru fapte de constituire de grup infracțional organizat în modalitatea coordonării și complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii. Această investigație era legată de modul în care DNA l-a trimis în judecată pe fostul procuror general al Parchetului Curții de Apel Ploiești, Liviu Tudose, alături de fostul adjunct al Parchetului Curții de Apel Ploiești, Aurelian Mihăilă, fostul deputat Sebastian Ghiță, fostul șef al IPJ Prahova, Viorel Dosaru, și fostul șef al DGA Prahova, Constantin Ispas, toți fiind achitați definitiv de Înalta Curte.

Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) - desființată între timp la presiunile Rețelei și Clanului Coldea - anunțau, în martie 2019, printr-un comunicat de presă, că au dispus urmărirea penală împotriva Laurei Codruța Kovesi pentru constituire de grup infracțional organizat și cinci infracțiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii. Ea era acuzată că, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat grupul infracțional inițiat de doi procurori și un ofițer de poliție judiciară, prin activitatea desfășurată, ordinele și dispozițiile date.

Secția pentru anchetarea magistraților susținea că alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară au aderat la acest grup, acționând coordonat pentru comiterea infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals.

Procurorii secției speciale afirmă că ordinele și dispozițiile avute în vedere includ o circulară prin care Kovesi ar fi permis audierea aceleiași persoane, atât ca martor cu identitate protejată, cât și ca martor cu identitate reală, pe parcursul urmăririi penale. De asemenea, un ordin privind practicile unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcției Naționale Anticorupție ar fi încălcat dispozițiile art. 143 alin. 2 și 4 din Codul de procedură penală, deoarece a permis transmiterea către instanțe doar a suporturilor cu convorbirile relevante.

Prin conduita sa de procuror ierarhic, Kovesi ar fi determinat un procuror-șef de secție să confirme, fără vinovăție, un rechizitoriu nelegal și netemeinic, ignorând referatele procurorilor cu funcții de conducere din DNA – Structura Centrală. Astfel, cinci persoane au fost trimise în judecată, deși patru procurori au indicat în scris că nu se impunea această măsură, conform sursei citate. Toți au fost achitați după ani de procese.