ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Judecatorul Amer Jabre  de la Curtea de Apel Bucuresti a adus la disperare autoritatile pandemiei, prin sentintele de anulare a hotararilor Comitetului National pentru Stiuatii de Urgenta (CNSU) legate de starea de alerta, s-a plans CNSU in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu ocazia recursului impotriva unei astfel de sentinte pronuntate de Jabre, scrie luju.ro.

Este vorba despre sentinta prin care magistratul CAB a anulat certificatul verde (cunoscut si ca „pasaportul de vaccinare”) pentru avocata Elena-Corina Ciuchi si fotograful Laurentiu-Dan Puiu. Mai exact, Jabre a desfiintat pasajele referitoare la certificatul verde din HG nr. 1183/2021 – hotararea de Guvern care a prelungit starea de alerta din noiembrie pana in decembrie 2021 (detalii in linkurile de la final). Sentinta CAB nr. 1796 din 3 decembrie 2021 a fost mentinuta definitiv de catre magistratii Horatiu Patrascu, Mariana Constantinescu si Beatrice Maris de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la 16 noiembrie 2022, prin decizia nr. 5486/2022 pronuntata in dosarul nr. 7277/2/2021. Hotararea ICCJ (motivata zilele trecute) a constituit o premiera, in conditiile in care pana atunci instanta suprema respinsese sau trimisese la rejudecare sentintele de anulare a restrictiilor pandemice – inclusiv unele pronuntate de Amer Jabre.

Fara sa reluam toate detaliile spetei, amintim ca in 2021 judecatorul Amer Jabre nu doar ca a anulat certificatul verde, dar l-a si suspendat pentru reclamanti, invocand direct Declaratia Universala a Drepturilor Omului ca sa poata ocoli interdictia continuta in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. E adevarat: suspendarea a fost dispusa doar in ceea ce-i priveste pe reclamanti, dar ea a constituit o premiera, in conditiile in care, pana in acel moment, instantele se loveau de art. 5 alin. 3 din Legea 554/2004, care interzice suspendarea actelor administrative emise in contextul unor epidemii.

Revenind la Inalta Curte: in recurs, CNSU s-a plans de faptul ca Amer Jabre este cunoscut pentru sentintele prin care a anulat restrictiile pandemice si de aceea, chipurile, era incompatibil sa judece cauza de fata. Argumentul nu a fost primit de catre cei trei judecatori supremi, care au explicat ca reprezentantii CNSU ar fi avut ocazia sa-l recuze pe Jabre in faza de fond a procesului, daca tot erau nemultumiti de practica magistratului CAB.

Prin aceeasi hotarare definitiva, completul Patrascu-Constantinescu-Maris a respins ca tardiv recursul formulat de Guvernul Romaniei impotriva sentintei lui Amer Jabre. Ministerul Afacerilor Interne a avut calitatea de intervenient accesoriu in sprijinul Executivului. Or, daca recursul Palatului Victoria a fost respins ca tardiv, automat recursul intervenientului a fost respins ca neavenit, conform art. 67 alin. 4 din Codul de procedura civila: „Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renuntat la calea de atac exercitata ori aceasta a fost anulata, perimata sau respinsa fara a fi cercetata in fond”.

Redam principalul pasaj din motivarea ICCJ:

„Solutia si considerentele Inaltei Curti asupra recursurilor

Examinand sentinta recurata prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs, a apararilor invocate prin intampinari si a dispozitiilor legale incidente in materia supusa verificarii, Inalta Curte constata urmatoarele:

1. Argumente de fapt si de drept relevante

Instanta de contencios administrativ si fiscal a fost investita cu o cerere, prin care reclamantii Ciuchi Elena-Corina si Puiu Laurentiu Dan au solicitat anularea in parte a HG nr. 1183/2021 si HCNSU nr. 101/2021, in privinta dispozitiilor din anexe care conditioneaza participarea la diverse activitati de vaccinare / imunizare / testare, precum si suspendarea executarii dispozitiilor din anexele HG nr. 1183/2021 si HCNSU nr. 101/2021, care conditioneaza participarea la diverse activitati de vaccinare / imunizare / testare, pana la data solutionarii definitive a actiunii in anulare.

Prin sentinta atacata, actiunea reclamantilor a fost admisa in parte, paratii Guvernul Romaniei si Comitetul National pentru Situatii de Urgenta – reprezentat de DSU –, precum si petentul Ministerul Afacerilor Interne – prin Directia Generala Juridica – formuland recurs impotriva acestei hotarari.

Recursul formulat de recurentul-parat Guvernul Romaniei este exercitat cu nerespectarea termenului prevazut de lege pentru declararea caii de atac.

Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, 'hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare', acesta urmand a fi calculat, in raport de dispozitiile art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pe zile libere, asa cum prevad dispozitiile art. 181 alin. 1 pct. 2 Cod procedura civila, potrivit carora 'cand termenul se socoteste pe zile, nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ziua cand acesta se implineste'.

Totodata, conform dispozitiilor art. 185 alin. 1 Cod procedura civila, 'nerespectarea termenului in care trebuie exercitat un drept procesual atrage deciderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune altfel. Actul de procedura facut peste termen este lovit de nulitate'.

Aceasta sanctiune se aplica si in cazul nerespectarii termenului de declarare a recursului, dat fiind ca este vorba despre exercitarea unui drept procesual, termenul de declarare a recursului fiind un termen imperativ si absolut.

In cauza, potrivit dovezii de comunicare a hotararii, aflate la fila 179 din dosarul de fond, sentinta atacata a fost comunicata recurentului-parat la data de 13 decembrie 2021, iar calea de atac a fost inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti la data de 7 ianuarie 2022, astfel cum rezulta din stampila aplicata pe fila 26 din dosarul de recurs – prin urmare, cu depasirea termenului de 15 zile prevazut de lege. Sanctiunea decaderii poate fi evitata in conditiile in care partea impotriva careia curge termenul dovedeste ca a fost impiedicata sa efectueze actul de procedura in termenul legal si ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate, sens in care dispune art. 186.Cod procedura civila. Termenul de decadere poate suporta, asadar, o repunere in termen in conditiile art. 186 Cod procedura civila, iar aceasta presupune formularea unei cereri exprese, de catre parte, cu indicarea motivelor impiedicarii si intr-un interval de timp de la data incetarii acestora, insa in speta recurentul-parat nu a formulat o astfel de cerere.
 
Citiți articolul integral pe luju.ro.

De asemenea, decizia poate fi consultată AICI.
Citiți AICI motivarea sentinței CAB
Citiți AICI acțiunea reclamanților.