Autoritățile respiră ușurate. De marți, cu votul aleșilor, vor deține pârghia legală pentru a-i izola sau pune în carantină pe cei care sunt confirmați cu coronavirus sau suspecți de a fi contractat Sars CoV-2. De azi, 21 iulie, toți bolnavii de COVID-19 vor fi căutați de oamenii legii, pentru a fi întrebați dacă se simt bine și dacă doresc să se interneze, o bază de date cu toate aceste persoane urmând a fi trimisă Ministerului de Interne.
 
Cel mai mulțumit este premierul Ludovic Orban, care a declarat: „Pentru toate aceste persoane se va institui tratarea la domiciliu, persoanele care vin la spital cu simptome vor fi internate 48 de ore, iar după aceea, izolarea la domiciliu. Vom putea impune izolarea la domiciliu pentru cei care au intrat în contact cu persoane infectate", a explicat șeful Executivului, Ludovic Orban. 

Premierul a mai afirmat că, potrivit noii legislații, „dacă se demonstrează că o persoană a ieșit din izolare și a infectat pe cineva, știind că este pozitiv, asta înseamnă infracțiune”.
 
Marți, Grupul de Comunicare Strategică a venit cu mai multe precizări despre modul în care se vor realiza carantina și izolarea, acum că a intrat în vigoare legea privind cele două măsuri menite să țină sub control răspândirea coronavirusului. Și carantina, și izolarea  pot fi contestate în instanță. Comunicarea actelor de procedură se realizează în format și prin mijloace electronice.
 
Astfel, vor intra în carantină 14 zile cei care sosesc din state cu risc epidemiologie ridicat și cei care au intrat în contact direct cu cel puțin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă, în cazul de față COVID-19.

Carantina se va efectua la domiciliul persoanei în cauză, locația declarată de aceasta, sau într-un spațiu special desemnat de autorități, pentru persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale agentului patogen.

Potrivit Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, criteriul în baza căruia sunt stabilite statele cu risc epidemiologic ridicat este reprezentat de rata cumulată de incidență a cazurilor de coronavirus  din ultimele 14 zile, raportată la 100.000 de locuitori, care trebuie să fie mai mare decât cea  înregistrată în România, în perioada similară.  Lista cu aceste state va fi actualizată în fiecare zi de luni, de către Institutul Național pentru Sănătate Publică.

Carantina în spațiile special alese de autorități, deci carantina instituționalizată, se va realiza:
dacă persoanele în cauză declară pe propria răspundere că nu au unde sta fără să fie separate fizic de alții
dacă persoanele în cauză încalcă măsura de carantină la domiciliu sau la locația declarată

„În situația în care o persoană refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locația declarată de acestea, sau dacă încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deși a consimțit-o anterior, medicul sau organele de control recomandă, iar reprezentantul direcției de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spațiul special desemnat de autorități, dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară. Decizia se emite în cel mult 8 ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control și se comunică de îndată persoanei în cauză”, a transmis Grupul de Comunicare Strategică. 

Măsura carantinării se instituie pe durata perioadei de incubație specifice bolii infectocontagioase suspicionate. În cazul COVID-19, perioada este de 14 zile. 

Până la comunicarea deciziei DSP privind ridicarea acestei măsuri, persoana în cauză nu poate părăsi carantina, fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului DSP.
Cât despre măsura izolării, Grupul de Comunicare Strategică a transmis că aceasta se instituie pentru persoanele bolnave cu semne și simptome sugestive, precum și pentru cele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne și simptome sugestive.

Izolarea persoanelor se instituie la domiciliul acestora, la locația declarată de ele, în unități sanitare sau în locații alternative atașate acestora.

Izolarea persoanelor se instituie cu acordul acestora. În lipsa acordului, măsura se dispune când medicul constată riscul iminent de transmitere a bolii. În acest al doilea caz, izolarea se instituie într-o unitate sanitară sau într-o locație alternativă atașată unității sanitare, în scopul efectuării examinărilor și până la primirea rezultatelor, dar nu mai mult de 48 de ore.

Dacă se menține riscul transmiterii bolii, medicul recomandă prelungirea măsurii de izolare.

„Izolarea la domiciliu sau la locația declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu sau la locația declarată nu poate fi dispusă în situațiile în care informațiile științifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere și rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locație alternativă atașată acesteia”, explică autoritățile.

Dacă persoana în cauză refuză izolarea, medicul anunță Direcția de Sănătate Publică iar aceasta, în maximum două ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura izolării recomandată de medic. Decizia, oricare ar fi ea, se comunică de îndată persoanei vizate.

Dacă ea refuză sau încalcă măsura izolării, medicul sau organele de control informează DSP-ul, care poate confirma sau infirma măsura izolării într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată acesteia. Decizia trebuie luată în cel mult două ore și se comunică de îndată.

Măsura izolării încetează când persoana este declarată vindecată sau când medicul constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

„Dacă persoana este un minor, măsura izolării se instituie pentru acesta la domiciliul aparținătorului ori la locația declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în vigoare. Aparținătorul minorului este supus măsurii carantinării în temeiul prezentei legi, dacă măsura izolării nu i se aplică”, a mai transmis Grupul.

Știrea inițială


Noua lege a carantinei și izolării intră în vigoare marți, iar guvernul se pregătește să pună în aplicare măsurile permise de aceasta. Legea le dă autorităților instrumente noi pentru combaterea răspândirii epidemiei.

Legea va permite internarea în spital și, deci, izolarea bolnavilor, inițial pentru 48 de ore, timp în care să le fie evaluată starea de sănătate, după care medicul poate prelungi șederea acestora în spital sau îi poate trimite în izolare acasă, asta dacă riscul de a transmite boala este redus.

Pacientul se poate opune măsurii de izolare, pe care o poate contesta în instanță.

O procedură asemănătoare este prevăzută și pentru carantinarea persoanelor la domiciliu. Este vorba despre acele persoane care sunt suspecte pentru că vin din zone cu risc ridicat sau pentru că au avut contact cu o persoană confirmată.

Sunt, de asemenea, prevederi care vizează detașarea medicilor și asistenților medicali în spitalele unde e nevoie de forțe în plus. Se va apela inițial la voluntari, după care vor fi transferați prin ordin medici sau asistenți medicali, dar asta doar pentru o perioadă de maximum 30 de zile și cu plata suplimentară a muncii pe care o prestează.

Legea stabilește, de asemenea, condițiile pentru carantinarea zonală, o măsură invocată frecvent în ultima perioadă de autorități.

Aceste prevederi ale legii urmează să fie transpuse în hotărârea de guvern pentru prelungirea perioadei de alertă cu încă 30 de zile, măsură care va fi actualizată astfel marți, într-o ședință de guvern programată la ora 09.00.

Înaintea ședinței se va întruni Comitetul pentru Situații de Urgență, care face propunerile de măsuri.
 
Luni seara, avocații Dan Chitic și Gheorghe Piperea  au depus, așa cum au anunțat în timpul protestelor din Piața Victoriei împotriva legii carantinării, o sesizare la Avocatului Poporului, și au publicat modelul pe care îl poate folosi orice cetățean care dorește să sesizeze instituția. În sesizarea lor, avocații arată motivele de neconstituționalitate ale actului normativ.  „Forma legii, așa cum a fost adoptată, încalcă princpiul separației puterilor în stat, întrucât inițiativa legislativă a aparținut guvernului, dar legea a fost aproape în întregime modificată în Parlament, ceea ce a determinat un inadmisibil clivaj între initiațiva legislativă guvernamentală și cea parlamentară. Practic, Parlamentul a substituit Guvernul în privința acestei legi, proiectul Guvernului fiind rejectat, în favoarea unei forme a legii care provine aproape în întregime din inițiative parlamentare”.