ascultă articolul

Senatul a respins, în calitate de for decizional, în ședința plenului de marți, inițiativa legislativă a fostului deputat Bogdan Diaconu prin care se propunea desființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, informează Agerpres.

Propunerea legislativă a fost depusă la Parlament pe 26 septembrie 2016, la inițiativa fostului deputat independent Bogdan Diaconu.

În expunerea de motive a proiectului de lege, Diaconu preciza că CNCD, ca instituție bugetară, „a făcut dovada în decursul anilor că funcționează ca o instituție anti-românească și anti-națională, fiind doar un instrument în mâna UDMR și a altor grupuri de interese de a anula valorile românești, valorile tradiționale creștine și drepturile românilor în propria lor țară”.

„CNCD s-a remarcat prin amendarea tuturor românilor care au luat atitudine împotriva extremismului maghiar, devenind inclusiv un apărător al teroriștilor HVIM de la Târgu Secuiesc prin faptul că l-a amendat pe publicistul Ionuț Țene pentru că și-a manifestat în scris, în mod public, îngrijorarea pentru propagarea grupărilor radicale și revizioniste maghiare care recurg la terorism pentru a-și impune opțiunile autonomiste și pentru că și-a exprimat nedumerirea că cetățeni din Târgu Secuiesc sprijină prin proteste publice acțiunile unor grupări teroriste.

Așadar, CNCD a devenit un instrument de susținere al autonomiei teritoriale maghiare și al acțiunilor teroriste, susținând că Beke Istvan și Szocs Zoltan, reținuți pentru acte de terorism, ar fi fost discriminați!

CNCD, aflat sub controlul UDMR încă de la înființare, respinge însă pe bandă rulantă sesizările referitoare la discriminarea românilor în propria lor țară, nenumărate fiind situațiile în care românii din Transilvania sunt supuși agresiunii sau discriminării din partea extremiștilor maghiari fără ca plângerile lor să fie luate în seamă.

CNCD nu își îndeplinește rolul de apărător al drepturilor celor discriminați, ci are rolul de a le băga pumnul în gură românilor care își cer drepturile sau care au curajul să se exprime public împotriva distrugerii valorilor românești, împotriva anulării de facto a caracterului național și unitar al statului român și împotriva anulării statutului de limbă oficială al limbii române, așa cum sunt acestea prevăzute de Constituție", se mai arată în motivare.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit, prin depășirea termenelor pentru dezbatere și vot final, în conformitate cu prevederile din Regulamentulul Camerei Deputaților, în acest caz 25 noiembrie 2016.