Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) și Centenarul Marii Uniri ajunge pe masa Curții Constituționale. Liberalii au sesizat CCR asupra neconstituționalității actului normativ pe motiv că parlamentarii de la PSD-ALDE nu au dorit să includă acțiuni care privesc întreaga țară, nu doar Moldova. 

Vicepreședintele Senatului, liberala Iuliana Scântei, a declarat, luni, că PNL a sesizat Curtea Constituțională a României privind organizarea manifestărilor dedicate celebrării centenarului Marii Uniri, potrivit Agerpres.

„PNL a formulat o sesizare la CCR privind neconstituționalitatea legii de celebrare a Centenarului Marii Uniri și a Războiului pentru reîntregirea neamului, întrucât coaliția PSD — ALDE nu a dorit să includă acțiuni concrete în an de Centenar, care să privească nu doar Iașiul, regiunea Moldovei, ci și întreaga țară. Secundar au inclus prevederi neconstituționale. Au refuzat să mențină prevederea prin care se acorda titlul de 'Oraș al Marii Uniri' orașelor Iași, București și Alba Iulia. Au dorit să evite prevederile constituționale și prerogativele prezidențiale, în virtutea poziției curente a președintelui Klaus Iohannis, ignorând un act fundamental, și posibilitatea și distincția pe care o pot avea cele trei orașe prin decret prezidențial, indiferent cine este președintele în funcție„, a spus Iuliana Laura Scântei.

Liberala, care este și vicepreședinte al Senatului României, a adăugat că a sesizat CCR cu privire și la alte aspecte de neconstituționalitate incluse în această lege.

„Principalul inițiator al legii neconstituționale, cel care și-a dorit practic să personalizeze într-un stil demagogic această lege, este actualul ministru al Culturii, Lucian Romașcanu care, în calitate de președinte al Comisiei de Cultură și Media din Senat, a făcut tot posibilul pentru a minimaliza din punct de vedere guvernamental și parlamentar tot ceea ce este legat de Centenarul Marii Uniri, tot ceea ce este legat de Iași, și este rezultatul muncii sale politice de a îngropa practic evenimentele Centenarului”, a afirmat Iulia Laura Scântei.

Totodată, ea a criticat faptul că, deși ne aflăm în luna iulie, Guvernul României nu are un program concret de acțiuni, „nu de machete, medalii, festivități și băi de mulțime, prezentări în drumuri publice”.

„La aceasta se rezumă până acum calendarul acțiunilor publice pentru Centenar. O sută de ani de existență a României trebuiau marcați în primul rând prin niște proiecte concrete care să dureze măcar 100 de ani, precum SRU, prima sapă sau primii 500 de metri din autostrada care să lege Transilvania de Moldova sau Nord-Sud, dar care să lege ceva de care românii să își amintească și să citească în cărți de istorie așa cum noi acum sărbătorim ceva ce acum regăsim în cuprinsul cărților de istorie", a mai spus senatorul PNL Iuliana Laura Scântei.

 

La finele lunii mai,  Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizonal, cu 204 voturi „pentru” și 33 de abțineri, proiectul de lege privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) și Centenarul Marii Uniri.

Proiectul prevede că autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza manifestări, ceremonii și activități legate de Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și al Marii Uniri, iar activitățile din Programul Național vor fi finanțate din bugetele autoritaților publice și instituțiilor organizatoare.

Guvernul României prin Secretariatul General va asigura cofinanțarea activităților prevăzute în Programul Național de celebrare a Centenarului și va selecta activitățile care vor primi cofinanțarea și va decide cuantumul acesteia, se arată în proiect.

Proiectul prevede ca Guvernul să elaboreze anual, până la data de 30 noiembrie a anului anterior, Programul Național de Aniversare a Centenarului aferent anului următor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.