Totodată, organizația critică Ministerul Educației pentru faptul că a oferit unor rectori situația studenților vaccinați și nevaccinați prin coroborarea datelor din Registrul Matricol Unic (RMU) cu datele deținute de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), încălcând astfel Regulamentul European de Prelucrare a datelor cu caracter personal (GDPR).

Majoritatea instituțiilor de învățământ au anunțat public scenariul în care studenții vor începe activitatea didactică, respectiv fizic, hibrid sau online, abia în luna septembrie, foarte aproape de începutul noului an universitar. Acest fapt a creat prejudicii majore studenților, aceștia semnând contracte de chirie pe perioade de până la un an doar pentru a li se spune că urmează să facă facultate online. Studenții care s-au bazat pe faptul că vor prinde un loc în cămine s-au lovit de condițiile intempestive impuse de unele universități: testarea la câteva zile sau vaccinarea anti-covid. Pe fondul acestor decizii, mulți studenți sunt determinați fie să înghețe studiile, fie să renunțe la ele.

Senatul Universității din București (UB) s-a spălat pe mâini de responsabilitatea de a decide modalitatea prin care să se organizeze activitatea didactică în noul an universitar, lăsând la latitudinea facultăților „să impună” eventuale restricții, după ce inițial a dorit să condiționeze prezența la cursuri de vaccinare sau testare. Decizia vine ca urmare a demersurilor realizate atât de studenți, cât și de un grup de juriști și avocați pe lângă conducerea instituției. În schimb, universitatea a segregat studenții vaccinați de cei nevaccinați anti-covid la cazarea în căminele universității.

UMF Iași, UMF Cluj, UMFST Târgu Mureș și USAMV București au condiționat accesul studenților la activitățile didactice și în cămine de prezentarea adeverinței de vaccinare, a dovezii trecerii prin boală în ultimele 180 de zile sau prin teste PCR sau antigen, iar Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București a impus aceste condiții doar pentru cazarea în căminele instituției. Studenții sunt revoltați și doresc să acționeze în instanță aceste instituții.

Totodată, există și universități care nu au adoptat niciun fel de condiționări ilegale, precum Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) sau Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.

Liga Studenților (LS IAȘI) recomandă studenților să nu apeleze la avocați și juriști care nu au experiență în materia contenciosului administrativ sau în litigii cu instituții de învățământ superior și să refuze „ajutorul” oferit de către diverși oameni politici extremiști preocupați cu scandaluri sau de către persoane nefrecventabile care urmăresc alte scopuri decât cele declarate public și care compromit orice acțiune justă de apărare a drepturilor și libertăților cetățenești pentru câștiguri personale, în special de natură politică.

Liga Studenților (LS IAȘI) are o experiență de peste 100 de litigii cu instituții de învățământ superior și colaborează în momentul de față cu avocați din toată țara în vederea apărării drepturilor și intereselor legitime ale studenților în contextul de față și nu numai.

În acest sens, studenții pot reclama încălcări ale drepturilor lor legitime la adresa de e‑mail sesizari@ligastudentilor.net, unde sunt rugați să precizeze universitatea, facultatea și regulamentele sau deciziile prin care li se aduce un prejudiciu și orice alte informații care ar putea fi utile în rezolvarea situației.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat rezoluția nr. 2361 din 27 ianuarie 2021, intitulată Vaccinuri covid-19: aspecte etice, legale și practice, prin care solicită statelor membre să nu creeze nicio formă de discriminare între cetățenii nevaccinați și cei vaccinați și insistă asupra dreptului fiecărui cetățean de a alege dacă se vaccinează sau nu:

7.3.1 să se asigure că cetățenii sunt informați că vaccinarea NU este obligatorie și că nimeni nu este presat politic, social sau altfel să se vaccineze, dacă nu doresc să facă acest lucru ei înșiși;

7.3.2 să se asigure că nimeni nu este discriminat pentru că nu s-a vaccinat din cauza unor posibile riscuri pentru sănătate sau pentru că nu dorește să fie vaccinat;

7.3.3 să ia măsuri eficiente timpurii pentru a contracara neinformarea, dezinformarea și ezitarea cu privire la vaccinurile covid-19;

7.3.4 să distribuie informații transparente despre siguranța și posibilele efecte secundare ale vaccinurilor, lucrând cu și reglementând platformele de socializare pentru a preveni răspândirea dezinformării;

7.3.5 să comunice în mod transparent conținutul contractelor cu producătorii de vaccinuri și să le pună la dispoziția publicului pentru examinare parlamentară și publică.

Recenta decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), din cazul Vavřička ș.a. contra Republicii Cehe, privind presupusa admitere a vaccinării generale obligatorii, se referă strict la încălcarea dreptului la viață privată și la a libertății de conștiință, nu și la alte drepturi, precum și la schemele de vaccinare legate exclusiv de școlarizarea în creșe și grădinițe a preșcolarilor. Curtea admite faptul că vaccinarea obligatorie, ca și intervenția medicală non-voluntară, constituie o ingerință în exercițiul dreptului la viață privată și că statele pot institui o politică de vaccinare doar pe o bază legală solidă și că marja de apreciere a statului trebuie să fie amplă cu privire la acest subiect. De asemenea, decizia CEDO se referă strict la vaccinurile contra difteriei, tetanosului, tusei convulsive, a infecțiilor Haemophilus influențate de tip b, a poliomielită, hepatita B, rujeolă și rubeolă, care prezintă pentru copii indicațiile specifice, neputând exista, atunci, o măsură similară, mutatis mutandis, pentru vaccinurile contra covid-19.

Decizia de condiționare a accesului studenților pe bază de certificat de vaccinare, teste sau trecere prin boală luate de către universități le pun pe acestea în poziția de legiuitor. Limitarea unui drept fundamental este o competența exclusivă a Parlamentului conform art. 53 din Constituția României, iar aplicarea unor astfel de norme trebuie să fie delegată de către Parlament către Guvern, tot prin lege, universitățile nefiind abilitate să se ocupe de apărarea sănătății publice și îngrădirea drepturilor pentru acest scop. În toate cazurile avem de-a face cu o evidentă depășire a atribuțiilor legale a universităților și cu un veritabil exces de putere.

În aceeași notă, o astfel de măsuri încalcă art. 26 al Convenția privind drepturile omului și biomedicina din 1997 (Convenția de la Oviedo), care presupune că orice restricții la exercitarea drepturilor omului nu pot fi prevăzute decât prin lege, și trebuie să constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru siguranța publică, prevenirea infracțiunilor penale, ocrotirea sănătății publice sau protecția drepturilor și libertăților altora. De asemenea, Convenția, precum și Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului și Legea nr. 95/2006 privind exercitarea profesiei de medic apără dreptul pacienților (orice persoană care utilizează servicii de sănătate) de a decide asupra unei proceduri medicale, inclusiv vaccin sau testare, prin asumarea în scris a posibilelor consecințe de ordin medical.

Pentru ca o limitare a drepturilor să fie conformă cu standardele constituționale, aceasta trebuie să țină cont și de particularitățile fiecărui individ (afecțiuni de care suferă, convingeri personale etc.). Decizia unei instituții publice de vaccinare obligatorie nu poate să contravină dreptului individului de a refuza respectivul vaccin pentru motive excepționale și care țin de autonomia acestuia.

În plus, deciziile universităților au fost date, în general, cu încălcarea art. 136 alin. 2 din Legea 1/2011 care le obligă să adopte regulamentele privitoare la activitatea profesională a studenților cu cel puțin 3 luni înainte de începutul anului universitar, pentru a asigura o oarecare predictibilite.

„În momentul de față, universitățile care au adoptat restricții față de proprii studenți săvârșesc o gravă ilegalitate, față de cadrele didactice cu funcții de conducere putând fi sesizate organele abilitate cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.  Liga Studenților din Iași este alături de studenții care sunt discriminați de aceste măsuri și vom face toate demersurile legale pentru a apăra demnitatea și drepturile studenților față de orice ingerințe externe. De aceea, facem apel la studenți să ne scrie și să ne semnaleze aceste încălcări ca să putem formula acțiuni în instanță.” a declarat Matei Pieca, purtător de cuvânt Liga Studenților (LS IAȘI).