ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Partidul Comunist din China folosește Marele Firewall pentru a bloca accesul cetățenilor săi la informații. Interzicerea liberei exprimări pe motive politice a fost un semn distinctiv al fiecărui guvern totalitar, analizează Jane Hampton Cook pentru TheFederalist.

„Nu e nicio problemă. Și ei erau pe lista mea", a glumit o personalitate publică proeminentă după ce a aflat că a fost inclus pe lista neagră a unui adversar politic.

Cine a spus asta? A fost oare senatorul Josh Hawley, R-Mo, după ce editura Simon și Schuster i-au anulat contractul de carte pentru că a contestat rezultatele Colegiului Electoral din Pennsylvania, chiar dacă democrații s-au opus în mod similar în 2001, 2005 și 2017?

A fost oare un oficial al administrației Trump, în replică la apelul deputatei Alexandria Ocasio-Cortez de a-i trece pe lista neagră și a le fi refuzată angajarea pe viitor?

A fost Larry Elder, prezentatorul conservator de culoare de la radio, în urma cenzurării de către Hollywood a documentarului său „Uncle Tom", al cărui rating IMDB de 8,9 depășește 9 din ultimii 10 câștigători ai Oscarului la categoria cel mai bun documentar?

Sau poate cineva care dă o replică apelului jurnalistei Katie Couric de a-i „reprograma" pe susținătorii lui Trump?

Sau CEO-ul My Pillow, Mike Lindell, după ce Twitter i-a interzis accesul pe platformă, lui și altor mii de conservatori, inclusiv fostului președinte Donald Trump?

Sau reacția reporterului Newmax – Emerald Robinson- la apelul CNN de a distruge Newsmax?

Nici unul dintre aceștia. „Nu e nicio problemă. Și ei erau pe lista mea", a fost răspunsul lui David Low, un proeminent caricaturist britanic, când a aflat, în 1945, că numele său era unul dintre cele 2.300 ale britanicilor de pe lista neagră a lui Adolf Hitler. Dacă Hitler ar fi ocupat Anglia, Gestapo-ul urma să-i aresteze pe cei de pe listă.

Nici un sector al societății sau opiniei politice engleze nu a scăpat de lista neagră a lui Hitler. Gestapo-ul  viza evreii din Anglia, membri ai Parlamentului, directori și angajați ai peste 170 de firme britanice, zeci de profesori universitari, membri ai 400 de cluburi și organizații sociale și jurnaliști de la 35 de canale de știri.

Cenzura și listele negre sunt semnele distinctive ale unei societăți lipsite de libertate. Al treilea Reich a preluat puterea în Germania în 1933 și și-a impus pe loc controlul asupra ziarelor, radioului și filmelor, prin cenzură. Cărțile au fost interzise și arse.

Cenzura a fost, de asemenea, o tactică folosită de Rusia sovietică. Când bolșevicii au preluat puterea în Rusia în 1917, unul dintre primele lor acte a fost emiterea Decretului privind presa pentru a interzice articolele critice la adresa autorității lor.

Pe baza experiențelor din viața reală cu cenzura și alte orori din Rusia comunistă, George Orwell și-a scris cartea „1984" în 1949, pentru a avertiza Occidentul cu privire la totalitarism.

Astăzi, Partidul Comunist din China folosește Marele Firewall pentru a bloca accesul cetățenilor săi la știrile și informațiile online.

Sancțiunile aplicate la momentul actual de Twitter, Facebook, Hollywood, corporații și editori de carte americanilor nu sunt, evident, egale cu ororile uciderii în masă ale guvernelor totalitare. O comparație directă nu este scopul nostru.

Scopul este să subliniem că anumite instrumente reprezintă semnele distinctive ale societăților represive, pe care o societate care aspiră să fie liberă nu ar trebui să le imite, nici măcar pe departe.

Cenzura și listele negre sunt acte culturale nedrepte grave, care îi încadrează din ce în ce mai mult pe americani în categoria de cetățeni de clasa a doua, pe baza punctelor lor de vedere politice. Cenzura și listele negre pe care le vedem acum în America sunt o discriminare pe baza punctului de vedere. Ele trebuie să fie pe deplin respinse de societatea americană, înainte să devină norme culturale acceptate care fac posibilă apariția unor nedreptăți și mai grave.

Din cauza cenzurii a luat naștere apărarea libertății de exprimare în America, și tot ea a favorizat apariția Primului Amendament al națiunii noastre, unic în lume, care protejează în mod legal discursul nepopular. În 1722, după ce fratele său a fost aruncat în închisoare pentru că a publicat un ziar – noile rețele sociale ale epocii respective – Benjamin Franklin a scris o serie de articole sub un nume fals, Silence Dogood. A trebuit să-și ascundă identitatea pentru că nu exista cu adevărat libertatea de exprimare.

Cuvintele sale înțelepte se potrivesc perfect amenințărilor cu care ne confruntăm astăzi: „Fără libertate de gândire nu poate exista înțelepciune, și nici libertate publică fără libertatea de exprimare. Oricine dorește să anuleze libertatea unei națiuni trebuie să înceapă prin subjugarea libertății de exprimare".

Cenzura și listele negre îngustează libertățile americanilor și subjugă libertatea de expresie a națiunii noastre de astăzi. Trebuie să fim fermi pe poziție și să oprim lucrurile acestea acum, înainte ca actualul climat de frică să decadă într-un climat social și guvernamental și mai rău, în care devin posibile restricții neimaginate anterior.

Cum puteți ajuta ca acest ciclu vicios să nu decadă și mai rău și să refuzați să faceți așa cum vi se spune? Urmăriți „Uncle Tom" al lui Larry Elder. Înscrieți-vă să primiți informații actualizate de la noul editor al lui Hawley (și al meu, de asemenea), Regnery Publishing.

Folosiți alternative la Facebook, Twitter și Google. Încurajați toleranța pentru diferite puncte de vedere la locul de muncă. Și angajați conservatori. Pentru a contracara apelul lui Couric de a fi reprogramați, descărcați, citiți și trimiteți și altora „Raportul 1776". Toate acestea și multe altele sunt strategii pe care le putem folosi cu toții pentru a întări mușchii slăbiți ai libertății de exprimare din cadrul societății noastre.