ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Orice refugiat care locuiește pe teritoriul României pe o perioadă de 3 ani va avea dreptul să obțină cetățenia română, se prevede într-un proiect de lege adoptat în ultima ședință de Guvern. De la începutul anului 2022 și până în prezent, peste 154.000 de ucraineni au rămas în țara noastră, beneficiind de ajutoare generoase din partea Executivului. Pe de altă parte, cetățenii care investesc în România peste un milion de euro nu vor mai beneficia de posibilitatea obținerii cetățeniei române, o măsură cerută de Comisia Europeană.

Refugiații ucraineni, dar și din alte state ale lumii vor avea dreptul să obțină cetățenia română, dacă locuiesc în țara noastră pe o perioadă de 3 ani, a stabilit Guvernul.

Astfel, potrivit unui proiect legislativ elaborat de Executiv, în materia acordării cetățeniei pe bază de ședere, se prevede posibilitatea reducerii termenului de ședere de 8 ani cu până la 3 ani pentru cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățeni ai Confederației Elvețiene, pentru cei născuți pe teritoriul României, dacă la data nașterii lor părinții acestora sau, după caz, unul dintre aceștia, locuia legal pe teritoriul României, și pentru cei care au dobândit statut de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Totodată, pentru a stimula și recompensa integrarea solicitanților care au dobândit statutul de refugiat, proiectul prevede posibilitatea reducerii termenelor legale de ședere cu îndeplinirea anumitor condiții, respectiv în situația în care solicitantul de cetățenie a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită.

” Problematica acordării cetățeniei este una ce vizează securitatea națională date fiind implicațiile și provocările generate de actualul context de securitate, atât la nivel regional, cât și la nivel global. Având în vedere starea de volatilitate securitară în anumite zone ale globului, cu efecte dificil de cuantificat în mediul cetățenilor străini solicitanți de cetățenie, precum și migrația ilegală generată de această stare de incertitudine securitară, raportat la categoriile de persoane beneficiare ale unei forme de protecție internațională proiectul prevede facilitatea reducerii termenelor de ședere exclusiv cu privire la persoanele care au dobândit statut de refugiat”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Mai bine imigranți, decât investitori

Prin proiectul legislativ, Guvernul a eliminat cazul „solicitantului care a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro” din categoria beneficiarilor legali ai posibilității reducerii termenelor de ședere, în condițiile legii, pe teritoriul României. Măsura a fost luată în contextul Recomandării din 28.03.2022 a Comisiei Europene, referitoare la sistemele din Uniunea Europeană de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, demers care concretizează un proces mai îndelungat al preocupărilor Uniunii de combatere a unor astfel de scheme.

”Comisia Europeană a apreciat că acordarea cetățeniei Uniunii Europene în schimbul unor plăți sau investiții prestabilite, fără nicio legătură reală cu statul membru în cauză, reprezintă o încălcare a dreptului Uniunii Europene. Așadar, având în vedere preocupările existente la nivel european în ceea ce privește schemele de cetățenie prin investiții – citizenship by investment –, instrumente legale ce permit persoanelor să obțină drepturi de cetățenie prin intermediul investițiilor locale, proiectul propune eliminarea facilitării acordării cetățeniei române persoanelor care au investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro. De altfel, în practica Comisiei pentru cetățenie, această normă a avut o aplicabilitate redusă”, susține Guvernul.

Cetățenie cu date biometrice

Proiectul prevede și introducerea verificărilor biometrice în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române, prin implementarea unor procese verificabile și sigure, pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie au o identitate confirmată biometric, înainte de a li se acorda cetățenia română și, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc.

”Proiectul de lege instituie măsurile necesare și proporționale pentru a garanta certitudinea stabilirii identității viitorilor cetățeni români, prin prelevarea datelor biometrice la înregistrarea cererilor (fotografie în format biometric și amprente digitale) și, ulterior, prin compararea amprentelor prelevate cu elementele comparabile direct verificabile, atât la momentul depunerii jurământului de credință față de România (moment care marchează dobândirea cetățeniei române), cât și, ulterior dobândirii cetățeniei, la momentul depunerii de către aceștia a cererilor de eliberare a actului de identitate sau documentului de călătorie românesc”, se mai precizează în nota de fundamentare a proiectului de lege.