ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Curtea de Apel București a decis anularea actului prin care Ilie Bolojan a înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul Justiției. Hotărârea reprezintă un nou episod într-un litigiu care a generat controverse încă de la lansarea inițiativei guvernamentale și vine după ce activitatea structurii fusese deja suspendată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Magistrații Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București au admis acțiunea formulată împotriva premierului Ilie Bolojan și au dispus anularea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, prin care fusese constituit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul Justiției format din ONG-uri extremiste anti-românești soroșiste. - Vedeți și S-AU AUTO-DECONSPIRAT! Rețeaua Soros/USAID din România își scoate capetele din toate găurile contra CSM și a Justiției Române - LISTA LOR AICI

Instanța a decis, totodată, suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea definitivă a cauzei și a obligat premierul la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 120 de lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Decizia integrală a instanței
 
Potrivit minutei publicate de Curtea de Apel București, soluția este următoarea:

**Tip solutie: Admite cererea

Solutia pe scurt: Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României.

Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active, invocate de pârâtul Prim-ministrul României, ca neîntemeiate.

Respinge excepțiile inadmisibilității, autorității de lucru judecat, lipsei de obiect și lipsei de interes a capătului de cerere având ca obiect suspendare executare, excepții invocate de pârâta Cancelaria Prim-ministrului, ca neîntemeiate.

Admite acțiunea.

Anulează Decizia Prim-ministrului României nr. 574/19.12.2025 privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției.

Suspendă executarea Deciziei Prim-ministrului României nr. 574/19.12.2025 până la soluționarea definitivă a cauzei.


Obligă pârâtul Prim-ministrul României la plata către reclamantă a sumei de 120 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxa judiciară de timbru).

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal. Pronunțată azi, 06.07.2026, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței. Document: Hotarâre 1250/2026 06.07.2026.**”

Cine a contestat în instanță decizia Guvernului
 
Acțiunea în instanță a fost introdusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, reprezentată de avocata Elena Radu. Organizația a solicitat anularea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, prin care Executivul condus de Ilie Bolojan a constituit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul Justiției.

Procesul a vizat atât premierul, cât și Cancelaria Prim-Ministrului, reclamanta susținând că actul administrativ prin care a fost înființată această structură este nelegal.

Comitetul fusese deja suspendat de Înalta Curte

Actuala hotărâre vine după un prim eșec înregistrat de Guvern în această speță. În luna martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție dispusese suspendarea activității Comitetului pentru legile Justiției, apreciind că există îndoieli serioase privind legalitatea înființării și funcționării acestuia.

Suspendarea a blocat temporar activitatea grupului de lucru, iar decizia Curții de Apel București reprezintă acum un nou pas important în acest litigiu.

Comitetul pentru Justiție a generat controverse încă de la înființare
Comitetul a fost constituit oficial în decembrie 2025, având misiunea de a analiza efectele legilor Justiției adoptate în 2022 și de a formula propuneri pentru modificarea acestora.

Inițiativa Guvernului a fost contestată încă de la început de o parte a sistemului judiciar și de reprezentanți ai scenei politice.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a calificat demersul drept un „proces lipsit de credibilitate”, punând sub semnul întrebării oportunitatea implicării directe a Executivului în revizuirea unor legi organice care vizează organizarea sistemului judiciar.

Critici au venit și din partea liderului PSD, Sorin Grindeanu, care a susținut că modificările unor acte normative cu un impact atât de mare asupra Justiției trebuie dezbătute și adoptate exclusiv în Parlament.

În același timp, reprezentanți ai magistraturii, inclusiv președintele CSM, au avertizat că dezbaterile generate de acest proiect ar putea fi interpretate ca o încercare de readucere a influenței politice asupra sistemului judiciar.

Prin hotărârea pronunțată luni, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză reclamanților și a anulat actul administrativ prin care fusese creat Comitetul pentru Justiție. Decizia nu este însă definitivă, iar soluția finală va depinde de judecarea eventualului recurs.