ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


VARZA DE BRUXELLES, titrează Lumea Justiției, de la care preluăm: A fost motivata scandaloasa sentinta prin care judecatoarea CAB Cristina Ardeleanu a respins cererea candidatului Calin Georgescu de anulare a deciziilor BEC si de continuare a turului 2: „Prin deciziile contestate, BEC a asigurat efectivitatea dispozitiilor obligatorii ale CCR dispuse prin Hotararea 32/2024. Dispunerea de BEC a masurilor tehnice privind organizarea procesului electoral nu e de natura sa aduca atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constitutie”. Lumea Justitiei prezinta motivarea revoltatoarei sentinte prin care judecatoarea Cristina Ardeleanu de la Curtea de Apel Bucuresti a binecuvantat deciziile Biroului Electoral Central, emise in baza Hotararii nr. 32/2024 pronuntate de Curtea Constitutionala a Romaniei. Este vorba despre hotararea prin care CCR a dat lovitura de stat constand in anularea intregului proces electoral al alegerilor prezidentiale din 2024.

Ne referim la sentinta nr. 139 din 31 decembrie 2024, pronuntata in dosarul nr. 2950/1/2024, ca urmare a actiunii depuse de catre candidatul la presedintie Calin Georgescu si Coalitia pentru Apararea Statului de Drept (CASD) – asociatia avocatei Elena Radu.

In esenta, magistrata CAB argumenteaza ca BEC n-a facut altceva decat sa adopte niste masuri strict tehnice, impuse de catre o hotarare a Curtii Constitutionale – hotarare general obligatorie.

Totusi, partea controversata a motivarii o constituie in primul rand testul de proportionalitate. Mai exact, judecatoarea Ardeleanu sustine ca Biroul Electoral Central nu a comis un exces / abuz de putere cand, prin deciziile emise, a afectat o serie de drepturi constitutionale ale alegatorilor romani:

- dreptul de a vota;

- dreptul de a fi ales;

- dreptul poporului roman de a exercita suveranitatea nationala prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte;

- dreptul de a alege Presedintele Romaniei;

- dreptul de a trai intr-un stat de drept si democratic in care principiul securitatii juridice este respectat.

Alt pasaj controversat din motivare tine de emiterea deciziilor BEC inainte ca hotararea CCR sa fie publicata in Monitorul Oficial. In aceasta privinta, Cristina Ardeleanu da de inteles ca obligatorii sunt in primul rand dispozitivele (minutele) acestor hotarari, considerentele (motivarile) „avand doar rolul de a expune motivele avute in vedere de instanta constitutionala la pronuntarea solutiei”.

In fine, cu privire la capatul de cerere privind obligarea Executivului la emiterea unei hotarari de Guvern privind stabilirea calendarului pentru turul al doilea de scrutin, judecatoarea CAB explica faptul ca nu se poate pune problema de asa ceva, din moment ce deciziile BEC – emise in baza hotararii CCR – au anulat intregul proces electoral, nu doar turul II.

Redam cel mai important fragment din sentinta CAB:

„Pe fond, analizand materialul probator administrat in cauza, Curtea retine urmatoarele:

Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 230D/06.12.2024 privind unele masuri pentru punerea in aplicare a solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei in sedinta din data de 6 decembrie 2024, prin care (n.r. BEC) a dispus incetarea de indata a operatiunilor de votare si a celor de pregatire a votarii la sectiile de votare din strainatate si din tara si masurile subsecvente incetarii operatiunilor de votare.

Totodata, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 231D/07.12.2024, prin care a dispus incetarea activitatii Biroului Electoral Central constituit la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 incepand cu data de 13 decembrie 2024, ora 24.00, si a Birourilor electorale judetene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, Biroului electoral nr. 48 pentru sectiilor de votare din strainatate si biroului electoral pentru votul prin corespondenta constituite la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 incepand cu data de 11 decembrie 2024, ora 24.00, precum si masurile subsecvente acestei masuri. Prin aceeasi decizie, Biroul Electoral Central a adoptat si dispozitii cu privire la drepturile materiale stabilite prin OG nr. 98/2024 pentru membrii si personalul tehnic din birourile electorale, pentru cel de al doilea tur de scrutin.

La aceeasi data, Biroul Electoral Central a adoptat Decizia nr. 232D/07.12.2024 privind modificarea art. 3 alin. (7) din Decizia Biroului Electoral Central nr.23l/D/07.12.2024 cu privire la indemnizatiile cuvenite membrilor birourilor electorale.

Curtea constata ca Decizia Biroului Electoral Central nr. 230D/06.12.2024, Decizia Biroului Electoral Central nr. 231D/07.12.2024 si Decizia Biroului Electoral Central nr. 232D/07.12.2024 au avut la baza Hotararea C.C.R. nr. 32/06.12.2024, prin care instanta de contencios constitutional a dispus:

'1. In temeiul art. 146 lit. f) din Constitutie, anuleaza intregul proces electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei, desfasurat in baza Hotararii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a Hotararii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024.

2. Procesul electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei va fi reluat in integralitate, Guvernul urmand sa stabileasca o noua data pentru alegerea Presedintelui Romaniei, precum si un nou program calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare.

3. Prezenta hotarare este definitiva si general obligatorie, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si se aduce la cunostinta publica'.

Procedand la analiza legalitatii deciziilor emise de Biroul Electoral prin prisma criticilor formulate in termenul procedural prev. de art. 204 Cod procedura civila, cu respectarea exigentelor impuse de art. 148 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:

Cu titlu prealabil, Curtea subliniaza ca obiectul prezentei cauze il constituie strict cenzurarea legalitatii deciziilor emise de Biroul Electoral Central, astfel incat analiza se va realiza in limita criticilor care privesc aceste acte administrative.

Din aceasta perspectiva, criticile formulate de contestatori si de intervenienta accesorie Public Attitude cu privire la modalitate in care Curtea Constitutionala a Romaniei a pronuntat Hotararea nr. 32/06.12.2024, prin care a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024 si la consecintele pe care pronuntarea acestei decizii le-ar avea asupra drepturilor fundamentale ale cetatenilor, excedeaza prezentei cauze si nu pot fi analizate in acest cadru procesual.

Curtea reaminteste cu aceasta ocazie ca Hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 32/06.12.2024 este definitiva si general obligatorie, iar analiza in prezenta cauza se va realiza cu luarea in considerare a acestei imprejurari.

Referitor la nepublicarea deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024 in Monitorul Oficial, Curtea retine ca potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, in exercitarea atributiilor ce ii revin, Biroul Electoral Central adopta decizii si hotarari.

Potrivit art. 17 alin. (3) din acelasi act normativ, deciziile adoptate de Biroul Electoral Central se aduc la cunostinta publica prin afisarea pe pagina proprie de internet, iar potrivit art. 17 alin. (4) hotararile adoptate de acesta se aduc la cunostinta publica prin afisarea pe propria pagina de internet si prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Facand aplicarea in cauza a celor mai sus expuse, Curtea retine ca in cauza, publicarea in Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesara, nefiind aplicabile dispozitiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, intrucat este vorba despre decizii adoptate de Biroul Electoral Central ce se adreseaza unor destinatari strict determinati, iar nu de hotarari. Or, in privinta deciziilor, legiuitorul a prevazut, ca si modalitate unica de aducere la cunostinta publica, publicarea acestora pe pagina aproprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost indeplinita in cauza.

In plus, Curtea subliniaza ca procedura de publicare a actelor administrative emise de Biroul Electoral Central este o procedura ulterioara procedurii de emitere. Or, legalitatea actelor administrative se analizeaza prin raportare la conditiile existente la momentul emiterii, iar nu prin raportare la proceduri ulterioare care urmaresc asigurarea publicitatii. Prin urmare, eventualele neregularitati ale procedurii de publicare a actelor administrative emise de Biroul Electoral Central nu afecteaza legalitatea acestora.

Referitor la emiterea Deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 inainte de publicarea Hotararii CCR nr. 31/06.12.2024 in Monitorul Oficial, Curtea retine ca emiterea Deciziei nr. 230D/06.12.2024 s-a realizat de Biroul Electoral Central in baza comunicatului publicat de Curtea Constitutionala in care a fost adusa la cunostinta publica solutia pronuntata in sedinta din 06.12.2024, solutie care este definitiva si are caracter obligatoriu conform art. 147 din Constitutie.

Curtea retine, contrar sustinerilor contestatorilor, ca decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisa la un moment la care hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei nu exista, ci a fost emisa anterior redactarii considerentelor solutiei pronuntate de Curte. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale este atasat solutiei cuprinse in dispozitiv, considerentele avand doar rolul de a expune motivele avute in vedere de instanta constitutionala la pronuntarea solutiei.

In aceste conditii, Curtea constata ca emiterea de catre Biroul Electoral Central a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicarii considerentelor hotararii Curtii Constitutionale nu este de natura sa afecteze legalitatea actului administrativ.

Referitor la necompetenta Biroului Electoral Central de a emite deciziile contestate, conform Legii nr. 24/2000, Curtea reaminteste ca hotararile pronuntate de Curtea Constitutionala sunt general obligatorii, iar asigurarea efectivitatii dispozitiilor Curtii poate reclama actiuni concrete din partea autoritatilor cu atributii in domeniul in care s-a pronuntat instanta constitutionala.

Din aceasta perspectiva, Curtea, avand in vedere rolul Biroului Electoral Central – conform Legii nr. 370/2004 – de autoritate cu activitate temporara, constituita pentru organizarea desfasurarii activitatii specifice perioadei electorale, cu atributii in ceea ce priveste asigurarea aplicarii unitare a dispozitiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit. a), i) art. 13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), constata ca acesta era organul statului chemat sa adopte masurile concrete pentru punerea in aplicare a dispozitiilor obligatorii dispuse de Curtea Constitutionala prin Hotararea nr. 32/06.12.2024.

In aceste conditii, Curtea retine ca Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate in acord cu atributiile ce ii sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, in scopul asigurarii caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, in materie electorala, in acord cu exigentele impuse de Legea nr. 24/2000.

Referitor la emiterea deciziei nr. 231D/07.12.2024 cu incalcarea art. 17 alin. (1) din Regulamentul de organizare si functionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024, aprobat prin Hotararea BEC 1/H/13.09.2024 si publicat in Monitorul Oficial nr. 928 din 16 septembrie 2024:

Potrivit art. 17 alin. (1) din Regulament, (1) Biroul Electoral Central isi inceteaza activitatea in termen de 48 de ore de la data validarii rezultatului alegerilor pentru presedintele ales.

In cauza, Curtea retine ca, in conditiile in care procesul electoral pentru alegerea presedintelui Romaniei din anul 2024 nu a ajuns in etapa de validare a rezultatului alegerilor, intrucat, prin Hotararea nr. 32/06.12.2024, Curtea Constitutionala a dispus anularea procesului electoral, termenul de 48 de ore indicat in Regulament, prin raportare la data validarii rezultatului alegerilor pentru incetarea activitatii Biroului Electoral Central, nu si-a gasit aplicabilitate.

In aceste conditii, in exercitarea marjei de apreciere recunoscute prin Legea nr. 370/2004 in ceea ce priveste luarea masurilor necesare pentru organizarea activitatilor specifice procesului electoral, Biroul Electoral Central a procedat la stabilirea datei pentru incetarea activitatii sale si a celorlalte birouri electorale prin raportare la intervalul de timp necesar organismelor electorale pentru asigurarea efectivitatii Hotararii Curtii Constitutionale nr. 32/06.12.2024.

Curtea constata ca desi instantele de contencios pot cenzura modul in care autoritatile isi exercita dreptul de apreciere, totusi in exercitarea acestei atributii trebuie sa aiba in vedere cat de mare este marja de apreciere recunoscuta prin lege autoritatii, in fiecare caz in parte, urmand ca autoritatea sa fie sanctionata doar in situatia in care dreptul de apreciere este exercitat prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si a libertatilor cetatenilor; altfel spus, doar pentru exces de putere (art. 2 alin. 1 lit. n) Legea 554/2004).

Curtea constata ca din probele administrate nu a rezultat ca in stabilirea datei de incetare a activitatii organismelor electorale, Biroul Electoral Central ar fi actionat cu depasirea limitelor marjei de apreciere recunoscute, avand in vedere ca potrivit legii nr. 370/2004 avea competenta de a lua masurile necesare pentru organizarea si buna desfasurarea a procesului electoral, iar prin data stabilita a asigurat un just echilibru intre necesitatea finalizarii operatiunilor de punere in aplicarea a Hotararii Curtii Constitutionale nr. 32/06.12.2024 si necesitatea incetarii activitatii organismelor electorale cu activitate temporara.

Fata cele mai sus retinute, Curtea, constatand ca la momentul solutionarii cauzei Biroul Electoral Central si-a incetat activitatea, in conditiile art. 56 Cod procedura civila va admite exceptia lipsei capacitatii de folosinta in privinta acestui intimat si va respingerea cererea ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana ramasa fara capacitate de folosinta.

Referitor la incalcarea, prin exercitarea unui abuz de putere, de catre Biroul Electoral Central, prin adoptarea Deciziilor nr.230D/06.12.2024 si nr. 231D/07.12.2024, modificate prin Decizia nr. 232D/07.12.2024, a urmatoarelor drepturi civile: dreptul de a vota; dreptul de a fi ales; dreptul poporului roman de a exercita suveranitatea nationala prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte conform art.2 alin.(1) din Constitutie cu respectarea valorilor constitutionale prevazute la art. 1 alin. (3), respectiv a principiului legalitatii prevazut la art. 1 alin.(5) din Constitutie, respectiv de a alege Presedintele Romaniei, in conditiile in care mandatul actualului presedinte expira la data de 21 decembrie 2024; dreptul cetatenilor Romaniei de a trai intr-un stat de drept si democratic in care principiul securitatii juridice este respectat, Curtea retine ca aceste sustineri ale contestatorilor si ale intervenientei accesorii sunt neintemeiate si le va respinge. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, Curtea a avut in vedere imprejurarea ca prin deciziile contestate, Biroul Electoral Central a asigurat efectivitatea dispozitiilor obligatorii ale Curtii Constitutionale dispuse prin Hotararea nr. 32/06.12.2024. Or, dispunerea de Biroul Electoral Central a masurilor tehnice privind organizarea procesului electoral, in temeiul competentelor recunoscute prin Legea nr. 370/2004, in scopul asigurarii punerii in aplicare a Hotararii nr. 32/06.12.2024 a Curtii Constitutionale, nu este de natura sa aduca atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constitutie.

In privinta capatului ce cerere avand ca obiect obligarea intimatului Guvernul Romaniei la emiterea unei hotarari de guvern prin care sa stabileasca Programul calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024 in al doilea tur de scrutin, inclusiv data organizarii turului 2 al alegerilor, Curtea retine ca este neintemeiat si il va respinge. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, Curtea a avut in vedere imprejurarea ca, in conditiile in care Curtea Constitutionala a Romaniei a dispus anularea intregului proces electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei, desfasurat in baza Hotararii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a Hotararii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024, intimatul Guvernul Romaniei nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotarari de guvern prin care sa stabileasca calendarul turului 2 de scrutin. Prin urmare, Curtea constata ca nu se poate retine existenta unui refuz nejustificat in sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 in sarcina intimatului Guvernului Romaniei in ceea ce priveste stabilirea calendarului aplicabil turului 2 de scrutin.

Avand in vedere modalitatea de solutionare a cererii principale, in baza art. 67 alin. (1) Cod procedura civila Curtea va respinge cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta Public Attitude, in favoarea contestatorilor, ca neintemeiata.

Pentru aceste motive, Curtea, retinand ca motivele de nelegalitate invocate de contestatori nu sunt incidente in cauza, in baza art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 corob. cu art. 18 alin. (1) Legea nr. 554/2004 va respinge cererea, astfel cum a fost modificata si precizata, ca neintemeiata, iar in temeiul art. 67 alin. (1) Cod procedura civila va respinge si cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta Public Attitude, in favoarea contestatorilor, ca neintemeiata”, conchide Lumea Justiției, care oferă și intreaga sentinta a Curtii de Apel Bucuresti