Lumea teatrului românesc este din nou în doilu. Actrița Carmen Stănescu a murit în noaptea de 11 spre 12 aprilie, după o îndelungată suferință. 

Carmen Stănescu s-a născut la 29 iulie 1925, în București. A absolvit Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică, promoția 1948, clasa profesor Marioara Voiculescu, potrivit site-ului Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, www.tnb.ro. 

A debutat în teatru în 1945, cu rolul Ecaterina Ivanovna în piesa „Frații Karamazov'”, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, jucată la Teatrul „Constantin Nottara'” (examen condus de profesoara Marioara Voiculescu), potrivit www.tnb.ro. 

Tot în anul 1945 începe să joace și pe scena Teatrului Național „I.L. Caragiale'' din București. Aici interpretează, de-a lungul anilor, peste 30 de roluri, dintre care amintim: Ileana Cosânzeana, în ''Înșir'te mărgărite" de Victor Eftimiu (regia Ion Iliescu, 1945); Gina, în ''Mitică Popescu" (autor și regie Camil Petrescu, 1945); Agafia Tihonovna, în ''Căsătoria" de N.V. Gogol (regia Victor Bumbești, 1948); Mița Baston, în ''D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale (regia Sică Alexandrescu, 1951); Dona Angela, în ''Doamna nevăzută" de Calderon de la Barca (regia Miron Nicolescu, 1955); Ana, în ''Omul cu mârțoaga" de George Ciprian (regia Alexandru Finți, 1956); Dona Uracca, în ''Cidul" de Pierre Corneille (regia Mihai Berechet, 1959); Felice, în ''Bădăranii" de Carlo Goldoni (1959); Zoe, în ''O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale (1962); Toinette, în ''Bolnavul închipuit" de J.B.P. Moličre (regia Sică Alexandrescu, 1962); Tofana, în ''Patima rosie" de Mihail Sorbul (regia Cornel Todea, 1965); Dorina, în ''Tartuffe" de J.B.P. Moličre (regia Ion Finteșteanu, 1967); Nina, în ''Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu (regia Mihai Berechet, 1969); Prințesa Kosmonopolis, în ''Dulcea pasăre a tinereții" de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972); Doamna Clandon, în ''Nu se știe niciodată" de G.B. Shaw (regia Constantin Russu, 1985); Amanda, în ''Menajeria de sticlă" de T. Williams (regia Mihai Manolescu, 1992); Yvonne de Bray, în ''Părinții teribili" de Jean Cocteau (regia Andreea Vulpe, 1993); Mătușa Augusta, în ''Călătorii cu mătușa mea" de Graham Greene (regia Petre Bokor, 1998); Atueva, în ''Nunta lui Krecinski" de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin (regia Felix Alexa, 2000); Alienor de Aquitania, în ''Leul în iarnă" de James Goldman (regia Petre Bokor, 2001); Ardele, în ''Egoistul" de Jean Anouilh (regia Radu Beligan, 2004). 

De-a lungul carierei sale a jucat alături de alți mari actori, precum Silvia Dumitrescu Timică, Sonia Cluceru, Costache Antoniu, Alexandru Giugaru, Alexandru Finți, George Calboreanu, Emil Botta, Grigore Vasiliu-Birlic și mulți alții. 

Carmen Stănescu a fost distribuită și în numeroase filme: „Doi vecini” după Tudor Arghezi (regia Geo Saizescu, 1958); „Telegrame” după I.L. Caragiale (regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi, 1959); „Bădăranii” după Carlo Goldoni (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960); „Runda 6" (regia Vladimir Popescu Doreanu, 1965); '„Tinerețe fără bătrânețe”(regia Elisabeta Bostan, 1969); „Frații Jderi” (regia Mircea Drăgan, 1974); „Războiul de Independență”, serial tv (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977), potrivit volumului „1234 cineaști români” (Editura Științifică, București, 1996). 

A interpretat roluri și în numeroase scenete de televiziune, alături de mari actori, precum Mihai Fotino, Dem Rădulescu sau Jean Constantin. 

I-au fost decernate, de-a lungul timpului, distincții, atât pentru arta actoricească, cât și pentru performanțele sale sportive: titlul de „Maestră a sportului'' (1952), titlul de ''Artistă emerită'' (1964), Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000). A primit, de asemenea, Premiul de excelență în teatru, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de teatru, oferit în cadrul festivității „Femeile de succes ale anului 2004”, potrivit site-ului www.tnb.ro.