ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ministerul de Externe transmite, vineri, într-un răspuns oficial către News.ro, că ministrul ucrainean al protecției mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniștri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, iar Ministerul Mediului a informat telefonic, urmând să transmită și în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare, potrivit ȘtiriPeSurse. 

Ministrul a declarat că „nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experți din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”.

Potrivit MAE, în data de 20 februarie ar fi avut loc o întâlnire între Iulian Fota și Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, în urma căreia s-a stabilit faptul că partea ucraineană ar fi dispusă să accepte o discuție privitoare la aspectele tehnice ale lucrărilor de dragare pe cele două brațe, Chilia și Bâstroe.

„Ministerul Afacerilor Externe a transmis această propunere Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, încurajând MTI să dea curs propunerii. În același timp, Ministrul ucrainean al protecției mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniștri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe brațele menționate ale Dunării. MAE a transmis această propunere Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, încurajând MMAP să dea curs propunerii. MMAP a informat telefonic, urmând să transmită și în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare”, precizează MAE. 

Ministerul Afacerilor Externe mai arată că „nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experți din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”. Pe de alta parte, în momentul în care au apărut publice informații privind lucrări de dragare pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, MAE este cel care a avut inițiativa de a contacta partea ucraineană pentru a solicita, atât verbal, cât și în scris, clarificări - la 18 februarie si respectiv 20 februarie. Ministerul Afacerilor Externe a sprijinit și sprijină toate autoritățile române în demersurile referitoare la proiectul ucrainean al canalului de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră (proiectul Bâstroe), încă de la momentul inițial al sesizării acestei problematici, atât în plan bilateral, cât și în plan multilateral. În mod constant, MAE a încurajat și a facilitat discuțiile și interacțiunile dintre experții români și experții ucraineni pentru identificarea soluțiilor durabile pentru asigurarea protecției pe termen lung a Deltei Dunării”, menționează instituția.
 
 Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, a acuzat de asemenea Ucraina cu privire la faptul că nu respectă legislația mediului și afectează în mod ilegal biodiversitatea:

„În 2003-2004, cand Ucraina l-a realizat fara decizie, a fost condamnata de Comitetul de monitorizare. În ceea ce privește situația de acum, vom răspunde după ce partea ucraineană va permite navelor românești să intre să facă măsurători, să se confirme adâncimea. Noi nu am primit informații oficiale, lucrarile nu au fost comunicate părtii române .Partea ucraineana a notificat cu privire la intentie, procedura este in derulare, nu sunt studii de impact. Inca o data, pe proceduri standard nu se pot face aceste lucrari, fara impact, fara analiza impactului nu au voie sa inceapa nimic. Nu stiu dacă MAE a fost notificat. Conform studiilor 2004-2010, adancimea este de 3,9 m, in cazul in care vor alta adancime, trebuie studii refacute.Ucraina are obligatia sa respecte situatia actuala, sa respecte tratatul”, a declarat Tanczos Barna la România TV.

Acesta a mai adăugat, de asemenea, că „Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are două proceduri de mediu deschise cu partea ucraineană cu privire la investiții în zona Deltei Dunării. Ambele proceduri se bazează pe legislația națională ucraineană și cea din România, respectiv convenții internaționale, convenția Espoo, în mod special. Nici legislația națională a României, nici legislația ucraineană nu permit desfășurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea și eco-sistemele din Delta Dunării”, a arătat Tanczos Barna joi, într-o declarație de presă.

„Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării”, a conchis ministrul Mediului.