La finalul celei de-a doua conflagrații mondiale, în necropola de război de la Valea Uzului erau înhumați peste 1.300 de militari de mai multe naționalități - români, unguri, germani, ruși, austrieci, italieni și sârbi - și că Oficiul Național pentru Cultul Eroilor nu a emis, începând din 2004, vreun aviz pentru intervențiile efectuate în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului, precizează Ministerul Apărării Naționale într-un răspuns transmis la o solicitare AGERPRES. Precizarea vine în contextul celui mai recent scandal, după profanarea crucilor mormintelor ostașilor români de către extremiști maghiari. 

În răspunsul transmis de MApN se precizează că, la sfârșitul Primului Război Mondial, cultul eroilor a devenit o datorie morală a statului român, o responsabilitate pe care România și-a asumat-o și prin semnarea Tratatelor de la Versailles (secțiunea a II-a, articolele 225 și 226) și St. Germaine en Laye, care prevedeau, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor foste beligerante - inclusiv mormintele prizonierilor și internaților civili morți în captivitate -, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.

Potrivit sursei citate, „urmare a unei ample activități de centralizare, efectuată de Societatea „Mormintelor Eroilor Căzuți în Război”, în perioada 1926-1927, a luat ființă și Cimitirul eroilor de la Valea Uzului, aici fiind reînhumați circa 900 de morți de război, de mai multe naționalități, alături de cei aproximativ 350 de militari austro-ungari înhumați, inițial, în anul 1917.

În document se mai precizează că, la finalul celei de-a doua conflagrații mondiale, în necropola de război de la Valea Uzului erau înhumați peste 1.300 de militari (români, unguri, germani, ruși, austrieci, italieni și sârbi) căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial.

Sursa citată mai arată că în anii 1984-1985 și 1988-1989, s-au desfășurat inventarieri ale monumentelor și mormintelor românești și străine, la nivel național, iar potrivit fișelor de evidență întocmite în act context, în localitatea Valea Uzului, comuna Sânmartin, județul Harghita figura un cimitir în care erau înhumați eroi de mai multe naționalități (români, unguri, germani, ruși, italieni, sârbi).

MApN face trimitere și la convențiile internaționale cu privire la protecția victimelor de război ratificate și asumate de statul român, potrivit cărora „rămășițele persoanelor care au decedat din cauze având legătură cu o ocupație sau în timpul unei detenții, ca rezultat al unei ocupații sau al ostilităților (...), vor trebui să fie respectate, iar mormintele tuturor acestor persoane trebuie să fie respectate, întreținute și marcate”.

Conform MApN, în România, regimul juridic al mormintelor și operelor comemorative de război românești și străine este reglementat prin prevederile Legii nr. 379/2003 și în 2004 a fost înființat Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, organul de specialitate al administrației publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naționale, „care gestionează, la nivel național, domeniul mormintelor și operelor comemorative de război”.

În răspunsul Ministerului Apărării Naționale se mai subliniază că modificarea suprafețelor pe care sunt amplasate, strămutarea, reamenajarea mormintelor de război străine sau orice intervenție asupra operelor comemorative de război străine aflate pe teritoriul României se face cu avizul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și cu respectarea legislației în domeniul autorizării construcțiilor.

În context, Ministerul Apărării Naționale menționează faptul că, "de la înființarea sa, în anul 2004, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor nu a emis vreun aviz pentru intervențiile efectuate în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului".

Cimitirul de la Valea Uzului se află în centrul unei dispute între autoritățile din comuna Sânmartin, județul Harghita și liderii UDMR, pe de o parte și autoritățile din Dărmănești, județul Bacău, pe de altă parte.

Acest cimitir al eroilor este cel mai mare din județul Harghita care adăpostește rămășițele pământești a peste 1.100 de militari decedați în Primul și al Doilea Război Mondial, din mai multe țări.

În ultimii ani, Consiliul Local Sânmartin a împrejmuit incinta și a amplasat câteva sute de cruci în memoria soldaților ungari căzuți în luptele care au avut loc în zonă.

Autoritățile locale din orașul Dărmănești, județul Bacău, au decis, recent, să ridice în incintă mai multe cruci în memoria soldaților români căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial și un monument pentru eroii care și-au dat viața acolo, indiferent de naționalitate, dar autoritățile din Sânmartin și liderii UDMR susțin că demersul este ilegal, întrucât cimitirul se află în domeniul public al comunei harghitene iar crucile ar fi amplasate pe locul unor potențiale morminte nedescoperite ale soldaților maghiari.

Pe de altă parte, autoritățile din Dărmănești susțin că au autorizațiile necesare pentru ridicarea crucilor și că cimitirul se află pe teritoriul acestei localități. De asemenea, liderii UDMR spun că în cimitirul respectiv nu se află îngropați soldați români, în vreme ce autoritățile din Dărmănești susțin că acolo își dorm somnul de veci și soldați români, alături de militari de alte naționalități.

În zonă au avut loc, în ultima lună, mai multe incidente: crucile amplasate în memoria eroilor români și monumentul din incintă au fost acoperite cu saci negri de plastic, iar mai mulți activiști români au susținut că au fost agresați de extremiști maghiari.

În urma acestor incidente, patru bărbați, printre care se numără și viceprimarul din Sânmartin, au fost duși, în data de 23 mai, la audieri la IPJ Harghita, într-un dosar instrumentat de polițiștii din Bacău. În aceeași zi, Consiliul Local Sânmartin a votat o hotărâre prin care se interzice accesul în cimitir pentru 30 zile, iar o săptămână mai târziu, primarul din Sânmartin, Gergely Andras, și președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, au închis ușa cimitirului cu un lanț și trei lacăte.

Hotărârea de interzicere a accesului în cimitir a fost atacată în instanță de Instituția Prefectului județului Harghita, pentru că ar încălca mai multe legi, inclusiv Constituția România, motiv pentru care președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a anunțat în cursul zilei de luni, 3 iunie, că cimitirul va putea fi vizitat duminica, între orele 16,00 și 17,00, pe baza programărilor prealabile.


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.