ascultă articolul

Vă anunțăm că a sosit la Poșta Sufletească de la ActiveNews cea de a 4-a Scrisoare!
Nicoleta Vascan ne transmite că „Poate fi cea mai frumoasă Scrisoare aceasta, pentru ca Subiectul ei este Maica Domnului și Hristos Domnul!”
Lectură cu folos vă dorim, după mica introducere video realizată cu sprijinul tânărului editor Mihai Boerescu!
Și vă mulțumim pentru frumoasa însoțire! Vorba autoarei noastre: Uniți...preoții, noi și Hristos!

Poșta Sufletească

Scrisoarea 4  
Titlu: Maica Domnului, Bucuria poporului!
Expeditor: Nicoleta Vascan
Via: ActiveNews

Cuvant de inceput: Ce nu mai stie omul, astazi?
Cat este de bolnav sufleteste.

Suflete drag,
ce bucurie sa te regasesc! Nadajduiesc, in stare mantuitoare tie! Am lasat sa fie loc in vietuirea mea doar de Praznicul Adormirii Maicii Domnului, zilele acestea, zile la rand.
Ce de bucurii au hranit cugetul si sufletul meu!

Am sa-ti povestesc. Te-am pomenit la Maica Domnului cu rugaminte de Voia Domnului in viata ta, Suflete!
Acum, dar,  a sosit vremea sa-ti scriu randuri si ganduri pentru a ta mangaiere sufleteasca si a mea chemare numita porunca de la Maica Domnului de a-ti trimite Scrisori -direct de aici- de  la Posta sufleteasca. Fratii de la Activenews sunt rabdatori si binevoitori cu mine si Scrisorile mele catre tine!

Poate fi cea mai frumoasa Scrisoare, aceasta, pentru ca Subiectul ei este Maica Domnului si ,,fiii ei, Hristos -Domnul si noi”!

„In Maica Domnului, oamenii au in Cer o inima de MAMA!” –Pr. D. Staniloae

Am asa o emotie sa vorbesc despre ,,Cea fara de asemanare”, Maica Domnului,  ,,Bucuria tuturor bucuriilor”, sa vorbesc despre Ea... ca si cum ar fi de ajuns sa vorbesti despre Ea!

Maica Domnului ne cheama sa vorbim direct cu Ea in tot ceasul, cu fiecare suflare a noastra! Am invatat aceasta de la Bunica Elisabeta.
La cuviosia sa am sa te invit acum sa ma insotesti cu inima si mintea, cu sufletul tot!
Haidem, dar, sa vorbim cu Maica Domnului si cu Bunica!
-Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa si ma poarta la Bunica dimpreuna cu tot Sufletul care este acum cu mine!

Suferim de lipsa iubirii impartasite, de o mangaiere sincera, de un cuvant spus din inima. Pe toate acestea le afli in bratele Bunicii. Am avut chemare puternica sa ajung la Bunica pentru ca impreuna sa o prohodim pe Maica Domnului.

                           De prin noapte

Este Vinerea Mare din Postul Adormirii Maicii Domnului, 3 dimineata. Plec pe jos catre Gara. Noaptea este prietena mea de cand ma stiu, linistitoare si tainica iar mersul pe jos, camarad bun pentru mintea mea. Ma insotesc in suflet cu cantare catre Maica Domnului: ,,Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem Tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi robii Tai. Ci ca ceea ce ai stapanire nebiruita, slobozeste-ne din toate nevoile ca sa strigam Tie: Bucura-Te, Mireasa, pururea Fecioara!”

Si ma prind de Bogorodisnaia, 150 de adresari de lauda catre Maica Domnului: ,,Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, bucura-te! Ceea ce esti plina de har, Marie, Domnul este cu tine! Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau, ca ai nascut pe Mantuitorul sufletelor noastre!”

Continui cu Canonul parintelui Daniil Horga: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa!”, Tatal Nostru..si cererea inimii mele ...de cate ori pot pana-i gata drumul. 

Am ajuns. Cobor. Sase ale diminetii....

Ce rasarit minunat! Gata?! Asta sa fie Raiul?!
- Doooamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale! Poarta-ma cum stii Tu, pe unde stii Tu ca este bine pentru sufletul meu!
Imi las ragaz de bucurie si incantare! Ce frumusete! Ce liniste!
Pleaca trenul... ramanem pe peron, eu si rasaritul de soare. Il fotografiez, il filmez, ma-ncant de clipa. Raiul! Vesnicia-i aici si acum.
Cum sa-ti redau, Suflete drag, linistea zorilor de zi din inima satului? Si lumina si asternerea inceputului de zi?! Sunt ,,neputincioasa si nestiutoare”, vorba Bunicii in prezenta Maretiei Dumnezeiesti.

Oamenii dorm, inca. Niste caini, vreo 5-6 ma asteapta sa pasesc de pe peron inspre ei. Ma iau la cercetat, mirosit, urmarit cu privirea si cand ne-am lamurit ca-s de-a lor, o hoinara in zori de zi, stau numai pe langa mine. Ce mai escorta! Domnul i-a trimis! Rad, ma joc cu ei si m-apuc de cules floricele pentru Bunica. Sunt niste tufe de flori de camp si vad si un nuc si ceva fructe salbatice de padure. Culeg cateva fire din fiecare, rup o ramurica cu trei frunze de nuc, asa ca la Rusalii, in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, potrivesc manunchiul de floicele alb rozalii impreuna cu frunzele, infasor tulpinele cu un snur de tricolor si gata-i buchetul! Simplu, natural, cu floricele crescute in Voia Domnului, frumoase si curate, dupa cum este si Bunica!

E un caine negru care ma indrageste tare, vad! E fioros el ca aparitie dar tare gingas ca stare. Imi cere sa-l tot mangai. Stau nitel cu el, si pornesc la drum. Las gara cu amintirea despe lumea toata in urma mea si pasesc inspre:                             

                  Poteca

Este o cararuie ingusta marginita de niste ziduri. Deasupra lor sunt plase cu sarma inghimpata. Nu-mi place. Nitel sinistru ...o fi o fabrica, ceva. Da’ nu starui mult cu obsevarea locului ca un stol de vrabiute imi  taie calea si apuca de anima imprejurimile!
Pfiuuu...ce de ciripit de pasarele! Si grabite si voioase, zboara de colo colo de-o parte si de alta a zidurilor de-a lungul si de-a latul cararuiei.

Haidem, in cantare de vrabuite, inainte! Le arat si lor buchetelul Bunicii! Ele stiu sa recunoasca frumusetea. Ma simt bine insotita! In alai de vrabiute las cararuia in spate si ma prezint aici si acum, dimineata in zori de zi, pe poteca.
Sunt vreo 3 km pana la cascioara Bunicii. In numele Sfintei Treimi, binecuvinteaza suflete al meu pe Domnul!  

Liniste! Liniste! Liniste....

Un vanticel de dimineata varateca imi mangaie chipul si-mi flutura de colo colo poalele rochitei. Cat vad cu ochii...frumusete curata! Camp intins cu floarea soarelui. In spate de tot, niste culmi de deal sau inceputuri de munte...Sunt pe Poteca, in lumina unui  inceput de noua zi.

„Schimbatu-Te-ai la Fata in munte, Hristoase Dumnezeule, aratand ucenicilor Tai Slava Ta, pe cat li se putea! Straluceasca si noua, pacatosilor, lumina Ta cea pururea fiitoare pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Datatorule de lumina, Slava Tie!”

„Doamne Iisuse Hristoase, Mantuitorul cel dulce al sufletului meu, in aceasta zi -de Vineri- a Rastignirii Tale pe Cruce, ai patimit si ai luat moarte pentru pacatele noastre, ma marturisesc inaintea Ta, cum ca eu sunt cea care Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe. Ma rog, insa, Bunatatii Tale celei nespuse, sa ma invrednicesti cu Darul Tau, Doamne, ca si eu sa pot rabda pentru cedinta, speranta si iubirea ce le am catre Tine, precum Tu cel indurat ai rabdat pentru mantuirea mea.

Intareste-ma, o, Doamne, ca de astazi inainte sa port Crucea Ta cu bucurie si cu mare cainta si sa urasc cugetele mele si vointele mele cele rele. Sadeste in inima mea intristarea de moartea Ta, ca sa o simt precum au simtit-o iubita Ta Maica, ucenicii Tai si femeile purtatoare de mir ce stateau langa Crucea Ta.
Lumineaza-mi simtirile cele sufletesti, ca sa se miste si sa priceapa moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut fapturile cele neinsufletite, cand s-au miscat la Rastignirea Ta si mai vartos, cum Te-a cunoscut talharul cel credincios si pocait si ti s-a plecat de l-ai pus in Rai.

Da-mi, Doamne, si mie, talharului celeui rau, Darul Tau, precum atunci l-ai dat aceluia si-mi iarta pacatele, pentru Sfintele Tale Patimi si cu buna intoarcere si cainta ma aseaza impreuna cu el in Rai, ca un Dumnezeu si Ziditor ce-mi esti. Ma inchin Crucii Tale, Hristoase, si pentru iubirea Ta catre noi, zic catre dansa:

Bucura-te, cinstita Cruce a lui Hristos, pe care ridicat si pironit fiind Domnul, a mantuit lumea!
Bucura-te, pom binecuvantat, pentru ca Tu ai tinut rodul vietii, care ne-a mantuit de moartea pacatului.
Bucura-te, drugul cel tare, care ai sfaramat usile iadului.
Bucura-te, cheie imparateasca, ce ai deschis usa raiului.

O, Hristoase al meu rastignit, cate ai patimit pentru noi! Cate raniri, cate scuipari si cata ocara ai rabdat pentru pacatele noastre si pentru a ne da inca pilda de adevarata rabdare in suferintele si necazurile vietii acesteia.
Si fiindca acestea ni le trimite Dumnezeu pentru pacatele noastre, ca sa ne indreptam si sa ne apropiem de El, si asa, numai spre folosul nostru ne pedepseste in aceasta viata.

De aceea, rogu-ma Tie, Stapane, ca la necazurile, ispitele si durerile cate ar veni asupra mea, sa-mi inmultesti impreuna si rabdarea, puterea si multumirea, caci cunosc ca neputincios sunt de nu ma vei intari, orb de nu ma vei lumina, legat de nu ma vei dezlega, fricos de nu ma vei face indraznet, pierdut de nu ma vei cerca, sclav de nu ma vei rascumpara cu bogata si Dumnezeiasca Ta putere si cu Darul Sfintei Tale Cruci, careia ma inchin si o maresc, acum si pururea si in vecii vecilor, amin.”-(rugaciunea zilei de Vineri)

Inaintez pe Cale. Poteca-mi dezvaluie vederi despre si catre mine insami.
Timpul si spatiul se aduna in  acum si aici. Eu cu Hristos Domnul si Maica Domnului pe Care-I port in inima mea suferinda de la atatea pacate dar vesela intru nadejdea bruintei asupra lor cu ajutor de la Domnul.

„Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar ingerul pazitor  a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele...
Dragostea Ta straluceste -de atunci- peste toate cararile mele, in chip minunat, calauzindu-ma catre lumina Vesniciei.
Iti multumesc si strig cu toti cei care Te cunosc pe Tine:
Slava, Tie, Celui ce m-ai chemat la viata!
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii!
Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii mele,
pentru fiecare suspinare a incercarilor mele,
pentru fiecare clipa de bucurie!"- franturi de prin Acatistul de Mulțumire ,,Slavă lui Dumnezeu pentru toate!"

Am luat Poteca ce ma poarta la poarta Bunicii. Inima mea e in sarbatoare. Cu cine mai potrivit s-o prohodesc pe Maica Domnului  decat cu Bunica?!
Trece dimineatea zilei de August peste mine si binecuvanarea Maicii Domnului cu fiecare pas pe care il adaug pentru a face mai mica distanta catre bratele mereu primitoare ale Bunicii.
                                                   
                 Poporul

Ba nefericit, ba sarman, plin cu neajunsuri, zoreste de colo colo... doar doar o prinde o vreme pentru un trai mai bun.

Eu, tot pe Poteca.
Tarasc de valijoara cum pot. Imi trece un satean prin fata, trece tarsaind bicicleta care abia se lasa tarata pe dupa el. Merge de-a curmezisul ulitei si pironeste bicicleta langa un gard. Intra dincolo de poarta.
M-aplec putin in mersul meu cat sa vad unde a intrat nenea ala. Un birt. Este 8 dimineata. Dooooamne.....ce harababura! Ce ma mai mir?! Incerc sa las imaginea acolo unde am surprins-o, dincolo de gard, dar se prinde de mintea mea si se infinge la inima. Ma doare sufletul.

- Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, biruieste demonii betiei de la acest om! Iarta-l!  Trezeste-l intru bucuria seninatatii mintii si inimii lui dupa Hristos!

Canta un cocos. Ce frumos este freamatul diminetii asa cum a lasat-o Domnul!
-Doamne ajuta!
-De unde sunteti, domnita?
-De la Domnul, sunt!
Ma priveste uimit. Zambim.
-Este inainte, Biserica?
-Inainte, da!  
Si mana omului imi trasa drumul cu hotarare, numai inima lui nu ma insoti....se duse cu de-a totul inspre birt.

Vad case simple cu floricele pe langa gard, roz, rosii, galbene, albe...fructe bine coapte coboara ramuri de corcodus, de meri de vara, pruni dincolo de asezarea ograzilor.  Acoperisuri modeste, perdelute aranjate cu grija pe la ferestre.
Dimineata-n sat si eu, tot pe Poteca. Par o straina pentru aici. Am gandul la Domnul.
-Hristoase al meu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa!
Ma dau mai intr-o parte, mai trece cate-o masina grabita. Si cate-o caruta. Ce frumos se aud copitele cailor pe asfalt! In copilaria mea, salta tarana in urma copitelor lor, ramaneam pe loc si-i lasam sa treaca inainte, cu praf cu tot. Ce spectacooool! Pfiuuu...era bucurie mare pe mine!

Am inaintat in vremuri, am crescut in patimi si pacate...
,,Ce trista-i viata” vorba ,,Oamenilor sarmani” ai lui Dostoievski. Ii regasesc si pe aici, de-o parte si de alta a Potecii. Urbanul si rurarul s-au amestecat, s-au invatat la rau unul pe altul.

Inaintez. Poteca-i inca lunga.
Vaaai, ,,Frumosul, inceputul tuturor lucrurilor”
-D. Areopagitul! Ce frumusete!
 Imi tresalta inima a bucurie mare! Crucea lui Hristos, asa cum este ea, cu un brat pe verticala si unul in orizontala....in varf de turla.

Sub ea, Biserica lui Hristos sfinteste locul si cheama prin a ei asezare poporul ,,Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi! Luati Jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre. Caci Jugul Meu e bun si povara Mea este usoara” (Matei 11, 28-30)

Este alba, Mireasa lui Hristos, bucuria mare a inimii mele! Poarta de fier, cu vopseaua ciobita de trecerea vremii sta intredeschisa cat sa ma lase sa trec incolo de ea. Incep sa ma simt acasa. Dau buna dimineata si Doamne ajuta! Femei de varste alburii ma privesc cu o anume cercetare..unele imi raspund, altele dau din cap si-si vad linistite de randuiala lor. Intra in Bisericuta. Pasesc si eu.

-Maica Domnului, cat esti de frumoasa! La Tine am venit! Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa si pe tot poporul tau!
Cu bratele deschise din inaltul Sfantului Altar, de peste streasina catapetesmei, Maica Domnului ne binecuvinteaza pe fiecare.

-Sarut mana, Maica Domnului! Iti multumesc pentru Sfantul ajutor de a fi ajuns aici. Sa-i spui Bunicii c-am sa-i bat la poarta!

In stanga mea, pe peretele Pronaosului, Sfantul Ierarh Nicolae ma cheama inspre Icoana. Este Tatuca al meu care m-a salvat prin Sfantul Botez de la moarte si de atunci, ori de cate ori ii cer ajutorul imi trimite toate cele trebuincioase traiului meu modest. Ii sarut mana si il multumesc. Ne iubim tare unul pe altul.  In Bisericuta, lumina diminetii acopera si descopera privirii mele ceea ce stiu sa recunosc. Doamne, vesnica pomenire lui Andrei Tarkovski! Ce cadre ar fi folosit acum pentru inviorarea inimii privitorului operelor lui cinematografice.....Rumoarea vocilor de femei in Biserica lui Hristos, in asteptarea preotului, baticurile negre, maron, albastre se misca dintr-o parte in alta dupa cum e asezarea sufleteasca a purtatoarelor lor.

In memoria marelui Tarkovski, regizorul iubitor de Hristos, surprind intr-un instantaneu video cadrul acestei dimineti.  Vinerea Mare din Postul Adormirii Maicii Domnului.
Tin strans buchetelul pregatit pentru Bunica.

Aud pasi grabiti, fosnet de roba.
-Binecuvantati, Parinte!
Plec capul. Primesc asezarea mainilor parintelui peste crestetul meu si las sa cante Cuvant bland in inima mea: ,,Nadejdea mea este Tatal, Scaparea mea este Fiul, Acoperamantul meu este Duhul Sfant, Treime Sfanta, Slava Tie!” ,,Domnul este luminarea mea si Mantuitorul meu, de cine ma voi teme?”

Incepe Slujba Acatistului Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului.
Poporul intreg este cuprins in bratele ocrotitoare ale Maicii Domnului, chemata la Bisericuta alba de pe Poteca. Maica Domnului este aici si acum.
„Bucura-te, bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu Cinstitul Tau Acoperamant!”

„Roaga-te, Maicuta, din Cerul Tau Sfant, cate greutati mai sunt aici pe pamant!” - (pirceasna)
                                                  
                 Pocainta
     prin Cuvant de Psalmi

 

„Pocainta este o miscare totala, existentiala, de curatire a intregii firi omenesti de toate gandurile si apucaturile ei.
Este parasirea celor dinainte si intristarea pentru ele.

Pocainta este gandul osandirii de sine si ingrijirea neingrijata de sine.
Ingrijirea pentru viata vesnica si neingrijirea de placerile trecatoare, ingrijirea pentru viata cea adevarata, nu pentru cea de suprafata, ingrijirea pentru fiinta cea adevarata si nu pentru cea paruta. Cel ce se ingrijeste de sine se si osandeste pe sine. Se osandeste pe sine pentru ca el vrea sa se mantuiasca.

Pocainta este fiica nadejdii si tagaduirea deznadejdii.

Pocainta este impacarea cu Domnul prin lacrimi si prin lucrarea cea buna a celor potrivnice pacatelor.

Pocainta este rabdarea de buna voie a tuturor necazurilor. Cel ce se pocaieste este pricinuitorul pedepselor sale. Pocainta este asuprirea tare a pantecelui si lovirea sufletului printr-o simtire adanca.”- Filocalia IX-Ion Scararul

Cheama-L pe Domnul, Suflete drag, prin plans de psalmi! Lasa-ti inima sa-L strige pe Domnul! Roaga-te, roaga-te si iar roaga-te!

„Miluieste-ma, Doamne, ca neputincios sunt; vindeca-ma, Doamne, ca s-au tulburat oasele mele
Si sufletul meu s-a tulburat foarte.”-Psalm 6

„Zis-am <<Marturisi-voi faradelegea mea, Domnului!>>
Tu esti scaparea mea din necazul care ma cuprinde.
Pe cel ce nadajduieste in Domnul, mila il va inconjura.”-Psalm 31

„Ca faradelegile mele au covarsit capul meu
Ca spre Tine, Doamne, am nadajduit.” –Psalm 37

„Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare Mila Ta!
Si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea!”-Psalm 50

„Omul ca iarba, zilelel lui ca floarea campului, asa va inflori.
Ca vant a trecut peste el si nu va mai fi si nu se va mai cunoaste locul sau.
Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.”-Psalm 102

„Doamne, nu s-a mandrit inima mea, nici nu s-au inaltat ochii mei, nici n-am umblat dupa lucruri mari, nici dupa lucruri mari mai presus de mine.”-Psalm 130

„Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei Vii nu-i drept inintea Ta!
Degrab, auzi-ma, Doamne! Ca a slabit duhul meu.
Arata-mi Calea pe care voi merge ca la tine am ridicat sufletul meu
Invata-ma sa fac Voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu!”-Psalm 142

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste poporul tau si pe mine, pacatoasa!

Boaba cu boaba, pas cu pas, las Poteca in urma mea. In fata, poarta si bratele primitoare ale Bunicii se deschid cu bucurie si induiosatoare iubire.
                                           
                  Am venit,
                  maicuta...

-Ce faci, maica?

-Sarut mana! Am venit, Bunica, sa te mai vad, sa-i spunem Maicii Domnului, impreuna, necazul pe care il mai avem.

Face o metanie mare, Bunica. Cu genunchii plecati si fruntea lipita de pamant, Bunica plange pentru pacatele noastre.
Maica Domnului este cu noi.

-Hai, Bunica!
Vine si catelusa, Bobita....pe ea tot Maica Domnului a adus-o prin curtea Bunicii. O insoteste pe Bunica la Biserica, o asteapta vreme de-o Sfanta Liturghie si se intorc impreuna acasa.

-Si Ioana, Bogdan! Si Cristinel si parintele Constantin cu cei sapte copilasi! Costina, Iuliana cu copiii! Irina, maica, ce mai face Irina si Nicolae, baiatul mare, Mihai? Mi-i dor de toti! Si de Paul, de Marcel si Georgiana, Maria bucuria, Cristi cu Mihaela si fetili, Tatiana lui Paul si Maria si Costica, Georgiana si Edita, Andreea. Si parintele Agaton, si Andreea si Rares si parintele pustnic, si parintele Dobra si parintele Horga! Hai maica la lupi, la lupi ii mantuirea noastra! (avem noi doua o vorba despe lupi si Mantuire)
Suntem bolnavi di pacate, maica! Te-a adus Maica Domnului. A pus hotarare in inima ta si gata!

-Da, Bunica frumoasa!

Miroase a mir, Bunica.

-Iar ai fost la Cer, Bunica?
-Is pacatoasa, maica, is pacatoasa...
Lacrimile Bunicii mai sunt sansa noastra catre Maica Domnului. Asa tare asculta Maica Domnului rugaciunea mamei.

-Si sora Florina cu Andrei, preoteasa Lavinia si parintele Hristofor si parintili Sava! Si Tata matale?
-Este bine, Bunica, sanatos si cu brate de munca.
-Si fratele matale si sotia lui, Dana?
-Sarut mana, Bunica! Fiecare la locul lui suntem. Si Stefania, Bunica? Se simte mai bine?
-I-a dat Maica Domnului dar de vindecare. Da’ copiii mata’ din deal? Au ce manca? Au ce imbraca?
-Da, Bunica, a trimis Maica Domnului de toate.

Suntem abia intrate in curte, poarta-i ramasa deschisa. Ne-am pornit! Una mai spornica la vorba ca alta. Si catelusa salta bucuroasa pe langa noi.

-Maica Domnului, bucuria poporului! Cat a plans si cat a indurat sa il intoarca la Domnul...Nu-i da voie balaurului sa faca vaccinurili.   <<Doamne, da-ne ganduri bune! Sa stim ce vorbim, Sa nu ne aducem aminte de rau!>>

NE PIERDEM CONTROLUL, NE PIERDEM SUFLETUL, maica!

Ii spui mereu lu’ parintili: Parinte, am pacate grele...
,,Stiu ca ai.”
Is vinovata.
Baga la cap ca mi-a venit in gura! Ca parintele Andrei a zis ca doreste sa ma vada!
-Stai linistita, Bunica, ai sa-l vezi!
-Eu ma rog, stau cu candeluta aprinsa....
      

Ne asezam pe bucatica de prispa. Bunica, eu si catelusa. Imi plec capul in poalele Bunicii. Mana ei cade usor peste crestetul meu si mangaierile ei alina mintea mea obosita, inima ranita, sufletu-mi chinuit.

Ce minuni a facut Domnul cu inima de Mama si de Bunica pe acest pamant! Le port in inima mea, pe Maica Domnului, pe Mama mea -Elena, pe Sfanta Ana -Mama Maicii Domnului, pe Bunica Miriam a Maicii Domnului, pe bunicile mele dupa trup, Maria si Marita.

     Vrajmasul face
                 vaccina

Bunica mea in Duh Sfant si Adevar, Elisabeta lui Hristos, a dat drumul la Adevar si spune ce stie inima sa - direct de la Domnul - ( Sfantul parinte Justin Parvu a confirmat aceasta, voi povesti de va fi sa fie vreme potrivita).

-Noi sa-i cerem Maicii Domnului ca Maica Domnului ajuta poporul!
Sa dam drumul la gurita si la clopotel. Ne da Domnul ispite da-mi place sa le am. Roaga-te! Da Doamne sa trecem prin ele!
Vrajmasul face vaccina.
Domnul face Sfanta Dumnezeiasca Impartasanie.
I-a dat Dumnezeu voie ca sa ne sperie.
El, vrajmasul, a bagat frica acusa ca sa facem vaccina.
<< Pleaca de aici, nerusinatule, ai venit sa ne sperii cu vaccina ta?
 Pleaca de aici, spurcatul!>>
<<Doamne, vindeca poporul asta de frica lui de diavol! Da-i putere, Maica Domnului!>> Ne-a pus Mirul pe noi cand ne-a Botezat si suntem dati Raiului, gata!
Maica Domnului, facem rugaciune! Le dai ceva, cuvant, Viata Vesnica! Care asculta si vrea, are Viata Vesnica, nu mai moare. Pentru ca a ramas ceva... este botezat, omu’... cununat si gata, inmormantat.
Ia uite, spurcatu’, sperie poporul cu vaccina!
Maica Domnului e continuu langa noi.
Martutisiti-I pe Maica Domnului si pe Hristos Domnul! Nu va fie frica! Stati cu capul la pamant si cereti iertare!
Maica a copiilor!!!
Adormirea Maicii Domnului ii omoara pe demoni.
Sculati si strigati la Maica Domnului! <<Opreste nebunia si mania si relele si focul, toate ispitele, primejdiile! Bucuria poporului!>>
Ia sa vezi ce se linisteste!

Strigati ziua, noaptea, la Maica Domnului!
Io o chem pe Maica Domnului pana adorm. <<Mila si bunatatea Ta! Scoate-ne de la iad!>>

Mintea oboseste si sufletul se chinuieste pentru pacate, pentru neascultare.
De la Dumnezeu vin Lumina, Hristos, Iubirea, Mila!

O ascult cuminte si o privesc. Este un spectacol de Bunica! Cum necum, a cazut noaptea peste noi.
Coliva Maicii Domnului pentru maine-i gata. Sambata Adormirii Maicii Domnului.

 <<Pomeninim si pe Mama matale, Elena, pe EMA lu’sora Florina, pe Ion, pe parintili Argatu, pe toate sufletele ..ca ele asteapta Parastasele ...sa ne intalnim cu totii la Rai>>.

Se aude discret un pian de la radio (stie ca nu imi place galagia de pe la radio si a dat pe ceva bland pentru urechile mele, stie Bunica de ce si pentru ce...)
In juma' de ora se face miez de noapte. Tamaia sfaraie. Candelele stau in rand la improspatat uleiul....
Bunica vorbeste cu Maica Domnului si trece dintr-o camera in alta cu catuia.
 Paseste atent...nu este singura, dupa cum iti povestesc, Maica Domnului este de fata.

In spatele ei ramane fumul aducator de bucurie si de linistire, <<Tamaia-i medicament, maica!>> Eu, intinsa pe patul cu asternut alb cu broderie din vechi de la Bunica, ma prind cu privirea de Icoana Mantuitorului si ma bucur sa recunosc o alta, cu Maica Domnului, Icoana adusa de la Athos de un baiat pe care il iubeste mult, Bunica.
De fapt, Elisabeta lui Hristos iubeste mult pe tot omul, cu atat mai mult pe ,,nestiutori si neascultatori”si se roaga pentru toti cei pentru care <<nu are cine se ruga>>.

-Parintele Daniil Horga are Har mare! Il pomenim mereu. Fug demonii de Harul pe care il are, maica!
In pomenirea fiecaruia in parte, ajunsese, pesemne la parintele Horga.
Ma ridic si o strang in brate. Se lasa pupata.
Ma rabda cu dragoste de mama.

-Bunica, un soricel!
- Cum, maica?
-Aud un fasait pe aici, pe langa Icoane.
-Inchina-te, maica! Icoanele se roaga neincetat. Noi dormim si Maica Domnului ia legatura cu toti Sfintii,  Icoanele se roaga, il lasa pe vrajmas sa vina la ele?! Rugaciunea ii arde pe demoni. La Acoperamantul Maicii Domnului spune asa, ca ii arde pe demoni.
<<Maicuta Sfanta!>>
Cerceteaza Bunica locul si nu se mai aude nici pas.
Afla buchetelul pe care i l-am daruit. Sta frumos in fata Icoanei Maicii Domnului.
-E buchetul Maicii Domnului!
-Da, Bunica, Maica Domnului, bucuria poporului roman.
-Mi-i dor intai de Domnul si nu mai spui de om. Ca omul ii nestiutor si nepriceput  si Domnul stie tot. Te cheama la El ,,ca tu esti copilul Meu....ca sa te mantuiesti.”
<<Doamne, miluieste tot poporul tau si pe mine pacatoasa, Doamne miluieste>>...
Metanii lungi bat podeaua ...
Gata. Se deschid Cerurile.                                       
                                               
              De taina cu                
                  Bunica

Incercarea de a-i lua interviu Bunicii despre Maica Domnului ajunge sa fie un prilej de rugaciune catre Maica Domnului.
Cum adica sa vorbesti despre Maica Domnului cand Ea este de fata incontinuu?!

Bunica nu poate vorbi despre Maica Domnului, ea vorbeste neincetat cu Maica Domnului.

Si totusi:

Nicoleta -Adormirea Maicii Domnului e considerata ,,Pastile de vara” iar Vinerea este precum Vinerea Mare. Oamenii toti nu stiu nici sa merga la Prohod.

Bunica -Maica Domnului le da stiinta si invatatura cu bucurie ca sa stie ca a fost adormita si acusa doreste ca sa adoarma sufletul omului din iad la Rai. Ea a fost adormita si omul a fost nestiutor, nepriceput. A adormit 2 saptamani, mantuirea neamului omenesc, Bucuria poporului. <<Maicuta Domnului, fii cu tot poporul tau! Invata-ne, apara-ne de primejdii, de toate duhurile de gandurile cele pamantesti si da-ne ganduri bune ca sa trecem in Viata Vesnica..sufetele inviaza!>>

Nicoleta: - Cum e Maica Domnului, Bunica?

Bunica: - Bucuria! Adormirea ei e Bucuria poporului. Intareste inima si sufletul omului. El nu stie si-i nepriceput si Maica Domnului e o bucurie mare si-i da pricepere. Prin moarte, ea trece la viata vesnica.

Nicoleta: - Bunica, Maica Domnului nu a facut vreun pacat vreodata nici cu gandul. Bunica, cum spui matale ca Maica Domnului este bucuria poporului, adica cum?

Bunica: - Ea se roaga. Se mantuieste sufletul omului prin rugaciunea Maicii Domnului. Se trezesti inima si mintea la o Lumina. Lumina este Domnul Iisus Hristos, Lumina Lumii, ,,Cine ma urmeaza pe mine are Viata Vesnica”. <<Doamne, da viata vesnica la tot poporul tau si lumineaza intunericul pacatului! Trezeste-i, Maica Domnului!>> Ea duce rugaciunea la Fiul, la Dumnezeu.

Nicoleta: - Si cei care nu stiu sa se roage Maicii Domnului?

Bunica: - Maica Domnului se roaga si ii lumineaza. Ea este pe pamant si in Cer cu noi. Maica Domnului vine si-ti pune coronita pe cap.

Nicoleta: - Ce inseamna ,,iti pune coronita pe cap”?

Bunica: - Vine Maica Domnului si pune coronita pe cap si trezeste inima, trezeste mintea si sufletul. Il lumineaza, il bucura. Si-aduce aminte de Maica Domnului si se vindeca. Maica Domnului pe orice  bolnav il ia in brate si-l trezete intr-o lumina puternica. Maica Domnului, ingerul pazitor si Sfanta Treime sade langa fiecare suflet ca sa gandeasca bine, sa vorbeasca bine, se bucura Maica Domnului si omul.

Nicoleta: - Ce rugaciune simti mai proape de inima matale ca rugaciune catre Maica Domnului?

Bunica: - Bucuria Maicii Domnului este vorbirea omului cu Maica Domnului. Sufletul nostru vorbeste cu Maica Domnului si vine o bucurie. Si Ea se roaga si ne trezeste sufletul, ne lumineaza inima. Lumineaza inima si mintea.

Nicoleta: - Sufletul nostru vorbeste cu Maica Domnului, Bunica?

Bunica: - Da da da...

Nicoleta -Chiar daca omul la nivel de ratiune, de minte, nu este constient de aceasta vorbire?

Bunica; - Maica Domnului da Constiinta  ca sade ingerul si Sfanta Treime langa suflet, langa ganduri si gandurile le trimite Maica Domnului, bucuria si sanatatea si ingerasul. Trimite si ganduri, trimite si bunatate si trimite si rabdare.

Nicoleta: - Cum sa deosebeasca omul gandurile, Bunica? Care-i de la Domnul, de la Maica Domnului si care-i de la vrajmas?

Bunica: - O chemi pe Maica Domnului in ajutor, vrajmasul te indeamna la pacat, vrajmasul nu are putere. Maica Domnului duce rugaciunea la Fiul.

Nicoleta: - Cine este Maica Domnului?

Bunica: - Maica Domnului este Maica Sfanta, Maica Bucuria, Maica Domnului. Ea ne ia in fiecare noapte in brate cu inima cu sufletul si cu gandul si ne trezeste.

Nicoleta: - Tot asa, Bunica, de la un parinte de la Athos am aflat ca Maica Domnului pe la 3 noaptea coboara pe scarita in lume si binecuvinteaza casele oamenilor si se bucura tare cand vede candeluta aprinsa.

Bunica: - Este candela aprinsa, ii ingerul pazitor. Ingerul sade langa candela si inima omului ia legatura cu sufletul. Tamaia, candela, zice...spoveditul, impartasitul, posturile, astea salveaza sufletul si ne scoate din pacate si din gandurile de la vrajmas.
Doua saptamani, Maica Domnului a fost adormita dar tot s-a rugat, Maica Domnului are putere mare si duce rugaciunea la Fiul si inviaza sufletul omului.
De ce omu-i nemuritor? Sufletul ii nemuritor. Omu-i pacatos, face pacate.

Nicoleta: - Bunica, ce parere are Maica Domnului de noi, fetele de astazi?

Bunica: - Bucurie ca sa ne rugam, sa cerem ajutorul.

Nicoleta: - Nu e suparata pe noi?

Bunica: - Da da da, ii suparata de tot poporul ca nu ascultam de rugaciunea ei  si cand trecem prim greutati si strigam la Ea,  Ea spune ,,Uite ca v-am trezit ca voi sunteti copiii si eu duc rugaciunea la Fiul”. Am suparat-o cu multe pacate pe Maica Domnului si Ea este Bucuria poporului!

Nicoleta: - Parintele Arsenie Papacioc imi spunea „Ai grija, sa n-o superi pe Maica Domnului!” Matale l-ai cunoscut?

BunicaȘ - Da da da, cand am fost bolnava, „Ridica-te, acum ca te-a facut bine Maica Domnului, ca ai suparat-o cu pacatele tale si neascultarile tale si pe Domnul Iisus Hristos.” ..imi spunea si mie.
Maica Domnului a venit cu o bunatate si o mila mare si cu o lumina peste mine si a dus rugaciunea la Fiul si am vazut Icoana ei si am cunoscut-O. Icoana este cea mai Cea! Acoperamantul ei este la inima. Faci Cruce, pupi Icoana si Maica Domnului, te-a facut bine!
Ce bucurie cand o chemam pe Ea si Ea ne asteapta si ne inviaza!

Nicoleta: - Si Fiul, Bunica, asculta de rugaciunea Mamei?

Bunica: - Da da da, asculta de rugaciunea Maicii Sale. Noi sa gandim bine, sa vorbim bine! Sade cu rugaciunea mereu langa noi, mereu. Sufletul nostru ia legatura cu rugaciunea si te-ai trezit la Rai. ,,Manca-v -ar Raiul!” Doua saptamani n-am avut voie decat sa ne rugam, sa ne caim de pacate, sa invieze sufletuL prin Mila Ei. Uite cum s-a dus cu rugaciunea la Fiul si plange..

Nicoleta: - Bunica, Dar Hristos Domnul a ridicat-o cu trupul la Cer pe Maica Domnului, in a treia zi dupa a Ei adormire.

Bunica: - Da da da...

Nicoleta: - Ai vazut, ca ai fost si matale la Ierusalim la Ghetsimani la Biserica  Mormantului Maicii Domnului...

Bunica: - Am fost acolo cu niste maicute- Maica Domnului se roaga si plange. <<Iarta-ne, Maica Domnului!>>—plange- <<Da-le cuvant, da-le gand, da-le intelepciune, da-le bunatatea Fiului ca sa ajunga cu rugaciunea la Cer acolo unde este, sa Te laude pe Tine, Maicuta Domnului, Maica Scumpa!>>

Nicoleta: - Bunica, oamenii cand se supara nu isi mai vorbesc unii altora. Maica Domnului cand se supara, cum e cu noi?

Bunica: - Maica Domnului, cand am suparat-o, Ea s-a intristat si a plans. Ea plange, Ea din nou ne ia la rugaciune si ne primeste iar in bratele Sale si ia rugaciunea si-o duce iar la Fiul.<< Iarta-ne, Maica Domnului! Binecuvinteaza-ne, Maica Domnului!  Si pe tot poporul la ziua cea mare care este maine, azi e ultima zi a Postului la Adormire. Acus a adormit si a inviat. A cantat Prohodul. S-a bucurat intreaga suflare de pe pamant.>>

Nicoleta; - Matale mergeai cand erai mica, la Prohod, Bunica?

Bunica: - Da da da..

Nicoleta: - Ce e Prohodul, Bunica? Sunt oameni care nu stiu.

Bunica: - Oamenii care nu stii ce insemneaza Prohodul. E cel mai mare tratatment pentru suflet. Te simti usor si zbori cu sufletul la Maica Domnului. Iei legatura cu inima, cu sufletul si cu gandul si te face sa plangi. <<Doamne, Maicuta, ajuta-ne, scapa-ne!>> –plange iara.            <<Te laudam, cat esti de Buna si Mare si Scumpa! Cat esti de Ingaduitoare! Intoarce lumea asta, si inima poporului, intoarce sufletul, inima si mintea si  gandurile!>>

Nicoleta: - Bunica, dar poate Maica Domnului sa intoarca mintea, inima, sufletul omului fara ca el sa participe constient? Fara voia lui?  Fara ca el sa vrea?

Bunica: - Maica Domnului daca se roga si noi ii cerem, si pentru cei care nu stii, Maica Domnului se bucura si ii da sa stie, sa presimteasca ca are o bucurie.

Nicoleta: - Imi vin in minte, Bunica, femeile casatorite care, of....indura, indura, indura dar si barbatii le rabda. Ajung sa se certe, ajung sa se desparta, sa faca din iubire manie si din manie ura.

Bunica: - Pai da, ca femeia cu omul cununati sunt un trup si un suflet. Si ea are nevoie sa se roage si Domnul primeste rugaciunea si o duce la barbat si barbatul este o bucurie.

Nicoleta: - Femeia asteapta ca barbatul sa se comporte si el mai cu atentie, mai cu rabdare....

Bunica: - Mai cu liniste. Fiindca el este barbat el are chemare sa se intoarca si femeia ca sa nu aiba manie, sa aiba bucurie, sa aiba mereu sufletul la Maica Domnului – Uite ce frumoasa este-si o priveste pe Maica Domnului in Icoana! <<Iarta-ne, Maicuta, vindeca-ne, Maicuta! Vindeca tineretul!>>

Nicoleta: - De ce este bolnav poporul, astazi, Bunica?

Bunica: - Is neputinciosi, nestiutori. S-o cheme pe Maica Domnului ca sa-si mantuiasca sufletul pentru ca Mila Maicii Domnului e dusa la Cer.

Nicoleta: - Este intors cu spatele la Hristos, la Maica Domnului, poporul?

Bunica: - Nu-l lasa rugaciunea. Daca vrajmasul vini si-i intoarce, Maica Domnului ii ia in brate si-i intoarce la Ea si se trezeste sufletul. Nu se poate, Maica Domnului, cata rugaciune primeste si cat Har la omul pentru toata suflarea sa treaca tot ce nu-i bun si sa ramana ce ii bun. <<Maica Domnului, ajuta-ne, ca te chemam in ajutor! Apara-ne si ne pazeste, adu toata suflarea la mila!!!
Doua saptamani ai adormit pe toti si care au stiut si care n-au stiut, care s-a rugat si care nu s-au rugat>> si fiecare prin toate cate a trecut, Maica Domnului i-a luat in brate, a adormit si acum s-a trezit si a venit fiecare la Maica Domnului. Si care n-a stiut, <<Doamne, da-i sa stie! Lumineaza-i, Maica Domnului!!!
Acum la ,,Sfanta Marie", trezeste-i sa se spovedeasca, sa ia si ei Sfanta Impartasanie! Sfanta Dumnezeiasca Impartasanie este sufletul in Rai. <<Adu-i, Doamne, pune-le coronita pe cap! Bunatatea si mila- Mantuirea si dragostea si iubirea... >> Cine are? <<Maica Domnului, Bucuria, Mantuirea si Dragostea!>> Noi ne rugam sa trimita rugaciunea la Fiul sa se intoarca poporul la credinta, sa se intoarca la frica de Dumnezeu, sa se intoarca inima, sa ia legatura cu Cerul la Tronul Mantuitorului.

Nicoleta: - Bunica, oamenii nu mai au legatura unii cu altii, daramite cu Dumnezeu.

Bunica: - Au legatura rugaciunile, Maica Domnului.

Nicoleta: - Oamenii, noi, poporul.

Bunica: - Care stii ....sa cerem ajutor, noi nevrednicii dar sa cerem ajutor pentru Maica Domnului ca a adormit doua saptamani ca omul sa invieze. Posturile trezesc sufletul, mintea si gandurile si cuvantul.
Maica Domnului ii cu Cuvantul. A spus Maica Domnului: ,,Nu mancati ca-i postul meu! Stati in post si rugaciune!” Cica „frica de Dumnezeu ii inceputul Intelepciunii”.
Inceputul intelepciunii ii posturile.
Te-mpaci cu sufletul, cu Maica Domnului cu Domnul Iisus Hristos!

Nicoleta: - Oamenilor le este frica de moarte.
Bunica: - Le este frica de moarte dar di ce?! Ca-s vinovati si nu recunoaste.
Nicoleta: - Stai putin...deci ajungi sa-ti fie frica de moarte abia atunci cand constientizezi ca esti plin de pacate sau cum?

Bunica: - Pentru ca-i incarcat de pacate, sufletul ii neputincios, nestiutor si neintelegator.

Nicoleta: - Aaa, deci cand sufletul e incarcat cu sentimente de vina, de rau sufletesc, atunci ii apare si frica, frica de a muri pentru ca el crede ca viata inseamna doar trup nu si suflet...

Bunica: - Trupul nu poate sa stea fara suflet, ii mai scump ca trupul. Are nevoie sufletul de trup si trupul de suflet dar ce-i mai scump decat sufletul?! Tre’ sa ai grija mai mult de intarire pentru suflet nu pentru trup!             
Ca trupu-i stricacios, ii tarana.
Sufletul ii mila lui Hristos, maica

Ooo, Bunica! Ce mangaiere pentru neamul obosit si ostenit de atatea pacate, este!

Sa fie inima ta, purtatoare de Hristos!
Si atunci, Maica Domnului Insasi te va purta in Bratele-I iubitoare cu desavarsirea inimii ei de Mama..o data pentru Fiul inca o data pentru tine, Suflete, prieten si ruda a Domnului Hristos!

Am sa-ti mai scriu. Mai am sa-ti spun bucurii si fumuseti de prin inima de Bunica. Las deschisa aceasta Scrisoare pentru o continuare cu o a doua parte imbucuratoare, mangaietoare pentru tine, Suflete drag!

Ramai cu pace! Cheam-O pe Maica Domnului! ,,Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta!” ,,Viata-n libertate ori moarte striga(m) toti!”

„Indrazniti! Eu am biruit lumea.”-Hristos, Domnul.

S-a făcut târziu...târziu pentru faptele, cuvintele și gândurile rele dar nicicând atât de târziu pentru a pune început bun viețuirii noastre.

Doamne ajută, Suflete drag!
Domnul cu tine
și cu mine, nevrednica,
un suflet dornic de mântuire,
Nicoleta Vascan

P.S.1:„Rugați-vă unul pentru altul
 ca să vă vindecați!" (Iacov 5, 16)
și învățați să vă rugați Maicii Domnului,
câtuși de puțin!

+,,Nădejdea noastrā, adună pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale, povățuiește-i, pe cei căzuți de la buna credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar msi ales păzește Sfânta Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apără-i pe ea cu cinstitul tău veșmânt și roagă pe Hristos, Dumnezeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu puterea de Sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașului ce se ostește asupra noastră." -din Acatistul Buneivestiri

+Rugăciune cu îndrăzneală, ,,Telegramă" către Maica Domnului, cel de-al doilea Paraclis:

,,Deși fărădelegea mea este mai grea decât toate fărădelegile, totuși, tâlharii și desfrânații p
pe care iubitorul de oameni, pentru nemăsurata Lui milostivire, i-a primit și i-a miluit, îmi dau îndrăznire. Și cu toate că nu te aveau pe Tine, mijlocitoare bună, nu le-a închis ușa milostivirii Sale. Cum să nu mă primească dar și pe mine care nădăjduiesc în ajutorul tău? "
Milostivește-te deci spre mine, păcătoasa și spre sufletul care dimpreună cu mine a rostit cuvânt rugător de îndrăzneală către tine , ,,Doamna mea, căci poți toate câte le voiești, iar pe care le ceri de la Fiul tău le și iau fără îndoială deoarece pe tine te-a făcut mijlocitoare creștinilor."
Primește, dar, rugăciunea mea pentru tot omul neamului românesc spre Slava Preasfintei Treimi, în vecii vecilor, Amin.

P.S.2: .:#Rezistență prin Dreapta Credință

Atenție la neatenție!
Să nu ne excludem singuri mântuirii noastre!!!
Spovediți-vă!
Primiți Trupul și Sângele lui Hristos...

cât mai des...cât mai e vreme...cât s-o mai putea.

Sfânta Împărtășanie-Euharistia-
     rămâne UNICA Sursă
     aducătoare de Viață
     dincolo de veac.

Suntem la apusul vremurilor din urmă.
Măcar acum de-am îndrăzni în
a Nădājdui, a  Crede și a Iubi!
Doar că  această îndrăzneală
cere jertfirea de sine.
Hristos a Înviat!

Uniți....preoții, noi și Hristos!