Decizia este prevăzută în hotărârea Cabinetului de Miniștri din 8 mai 2026. Anterior, lista includea: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Acum au fost adăugate și următoarele state: Austria, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, ROMÂNIA, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia.

 

Amintim că în n octombrie 2025, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a stabilit criteriile pentru statele străine cu care poate fi introdusă procedura simplificată de dobândire a cetățeniei ucrainene.

 

Deși a fost adoptată încă la 18 iunie 2025, Legea privind cetățenia multiplă în Ucraina a stârnit valuri de revoltă printre români din Țară și din afară după intrarea în vigoare, la data de 16 ianuarie a c.

 

Dacă ne întoarcem la anul 2017, când a fost adoptată Legea Educației, de la care a început reducerea învățământului mediu general  în limba română, vedem că se țin  lanț mai multe legi, ce vin  în contradicție cu drepturile declarate de Constituția Ucrainei, defavorabile minorităților naționale. Așadar, dacă revenim la 2019 –

Legea cu privire la funcționarea limbii de stat în domeniul vieții publice pe tot teritoriul Ucrainei; 2021 – Legea privind popoarele indigene; 2023 – Legea minorităților naționale din Ucraina. Vedem că nu era răul cel mai mare pentru noi și puțin ne afecta neincluderea României în această nouă lege ce permite  cetățenilor străini din anumite țări să dobândească cetățenia Ucrainei prin proceduri simplificate. Asta e părerea mea, a unui român din nordul Bucovinei, cu părinți și bunici care au fost cetățeni români, devenind peste noapte cetățeni sovietici, iar mai târziu cetățeni ucraineni, fără să se țină cont de dorința lor. .