ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


De ce astăzi, la 29 IUNIE?! Pentru că e o zi bună în istoria Cernăuțiului, atât doar că a fost cu 622 de ani în urmă.

După 28 iunie vine o zi bună, cred că e chiar cea mai bună în istoria Cernăuțiului, a Iașului, a întregii Moldove. Numai că a fost tare demult această fericită zi de 29 iunie, când la domnia Țării Moldovei a ajuns Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Mușatinul. Și a domnit, așa bun cum era, 32 de ani, fără să poarte războaie întărind și lărgind hotarele Țării până la Marea Neagră.

Nu se poate să nu fi fost și viteaz, căci a reușit să apere Chilia și Cetatea Albă, în timpul domniei sale începând primele atacuri ale otomanilor. Însă a rămas în istorie ca un domnitor bun, evlavios și cel mai înțelept.

Prin înțelepciune a fost în stare acest domnitor bun să le lase urmașilor o Moldovă Mare și prosperă. A încurajat comerțul cu vecinii, dovadă privilegiul dat negustorilor din Lvov, în care apare, la 8 octombrie 1408 prima atestare documentară a orașelor Cernăuți și Iași.

Alexandru cel Bun a întemeiat două mănăstiri – Moldovița și cea de la Bistrița, a obținut acordul Patriarhului de la Constantinopol de a avea un mitropolit de origine autohtonă și învoirea de a aduce la Suceava, în 1402 moaștele Sfântului Ioan cel Nou.

N-a râvnit la pământ străin, dar nici din ale sale n-a cedat.

În 1413 a ocupat Pocuția, în virtutea înțelegerii cu regele Vladislav Jagello al Poloniei privind datoria de 1000 de ruble de argint, rămasă din împrumutul de 3000 de ruble de mai înainte. După cum vedem, bunătatea ca și smerenia nu înseamnă lipsă de demnitate.

Să ne amintim de aceasta măcar când trecem prin centrul orașului întemeiat de Alexandru cel Bun și ne apare în față locul unde a stat panoul cu harta Cernăuțiului și copia privilegiului Domnitorului Moldovei.

Parcă ar vrea să ne spună ceva, după cum îl vedem în portretul-fragment de ferscă de la mănăstirea Sucevița.

Oare ce ne-ar spune astăzi bunicul lui Ștefan cel Mare dacă l-am întâlni prin Cernăuți?

TRISTĂ ZI, 28 IUNIE, LA CERNĂUȚI, MAI ALES CĂ AM PRIMIT RĂSPUNSUL COMISIEI PENTRU TOPONIMIE

Stau cu răspunsul comisiei pentru toponimie în față și caut strada cu numele Grigore Nandriș, căci ni se răspunde că avem deja acest nume la Cernăuți.

N-o găsesc, pentru că nu există, nici măcar prin văgăunile Horecei sau prin alte suburbii.

Google îmi arată că este o stradă Gheorghe Nandriș. Nu știa doctorul Gheorghe Nandriș din Sibiu, nepotul renumitului savant și patriot român, că are o stradă la Cernăuți, cum n-am știut nici eu până astăzi. Nici nu va ști, odihnească-l în pace Dumnezeu. De fapt, are și el destule merite, regretatul Gheorghe NANDRIȘ.

Din lista cu numele a 32 de personalități ni se comunică în răspunsul primit că e în curs de examinare să fie numită o stradă Ion Sbiera, una Eusebiu Mandicevschi și una în memoria scriitorului Mircea Lutic, cunoscut și că traducător din literatura ucraineană. Despre primarul Traian Popovici, Drept între popoare, nu se amintește. Ne supărăm ori ne mângâiem cu vorba înțeleaptă că nemulțumitului i se ia darul?!...

IANCU FLONDOR, artizan al Marii Uniri, indezirabil pentru autoritățile ucrainene din nordul Bucovinei! Maria Toacă: CARE DIN FRUNTAȘII REMARCABILI ROMÂNI AR PUTEA DA NUME UNOR STRĂZI DIN CERNĂUȚI? Fotografii de la ședința Primăriei Cernăuți