Către: Curtea Constituțională a României

Noi, Cetățenii României, constituiți în adunarea publică în ziua de 2 octombrie 2021 în Piața Victoriei din București, pentru a ne exprima nemulțumirea față de situația în care a ajuns România, în prezent, când democrația constituțională și statul de drept sunt periclitate fundamental de chiar osatura instituțională a acestuia, toate cele trei puteri în stat și autoritățile publice părăsind matca constituțională, arogându-și atribuții pe care Constituția nu li le conferă și ignorându-și atribuțiile și rolul constituțional care le revin, Solicităm tuturor celor trei puteri în stat și tuturor autorităților publice să reintre în matca constituțională. Solicităm judecătorilor Curții Constituționale a României:

1. să își exercite rolul de garant al supremației Constituției și să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate cu care este investită Curtea Constituțională a României, în mod obiectiv și imparțial, fără nicio influență;

2. să reducă termenele pentru depunerea rapoartelor de către judecătorii raportori, să dispună reducerea termenelor și stabilească termenele de judecată în dosarele care au ca obiect excepțiile de neconstituționalitate privind Legea nr. 55/2020, Legea nr. 136/2020, OUG nr. 21/2004, OUG nr. 192/2020.

Constituția este legea fundamentală a României. Pentru ca Statul Român și democrația constituțională să existe în România este imperativ necesar ca toate cele trei puteri în stat și autoritățile publice să își îndeplinească atribuțiile pe care Constituția li le conferă, să respecte principiile constituționale, precum și drepturile și libertățile fundamentale garantate cetățenilor. Este necesar, totodată, ca toate cele trei puteri în stat și autoritățile publice să nu își depășească competențele conferite de Constituție și să nu își aroge puteri pe care Constituția nu li le prevede.

Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției în România. Ea trebuie să își exercite cu imparțialitate și obiectivitate rolul și să nu se lase influențată nici de politic, nici de amenințări și nici de impactul emoțional pe care o situație de criză îl poate genera asupra omului. Așa cum a arătat și Comisia de la Veneția în Raportul interimar din 8 octombrie 2020 (CDL-AD(2020)018), punctele 19 și 21: chiar și într-o stare de urgență, principiile fundamentale ale statului de drept, democrației și respectării drepturilor fundamentale trebuie să prevaleze, precum și că toate măsurile de urgență, derogările și limitările trebuie să facă obiectul unor condiții generale: cea a necesității, cea a proporționalității în sens restrâns și cea a caracterului temporar, condiții care au fost aplicate și interpretate cu regularitate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a diverselor instanțe constituționale (și de altă natură) ale statelor membre. Cu toate acestea, cu dezamăgire, am constatat că în această perioadă a pandemiei, chiar garantul supremației Constituției în România, Curtea Constituțională, s-a abătut de multe ori de la rolul care îi revine. Exemple, în acest sens sunt: a) decizia nr. 381/2021 în considerentele căreia a făcut aprecieri cu privire la situații de fapt, respectiv cu privire la efectul pe care l-ar avea masca de protecție în combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, invocând că ”această măsură vizează acoperirea căilor respiratorii, respectiv a nasului și a gurii, cu un material, astfel încât să se diminueze într-o măsură cât mai eficientă inhalarea particulelor respiratorii provenind de la o persoană posibil infectată cu coronavirusul SARS-CoV2, ca urmare a respirației, vorbirii, tușirii sau strănutului. Din această perspectivă, obligația vizează protecția persoanei care poartă mască. În egală măsură însă, măsura contribuie și la diminuarea răspândirii particulelor respiratorii de către persoana care poartă masca de protecție către celelalte persoane aflate în proximitatea sa. Privită astfel, măsura este văzută ca un mod de protejare a celor care vin în contact cu o persoană posibil infectată.” Aceasta în condițiile în care utilitatea măștii de protecție în combaterea transmiterii virusului Sars-Cov-2 este controversată. Ori, Curtea Constituțională nu este instanță de judecată, nu s-au administrat în fața ei probe, mărturii ale unor specialiști, expertize, etc pentru ca aceasta să poată trage o concluzie în urma unei cercetări judecătorești. De altfel, nici nu are atribuții de instanță de judecată. Rolul Curții Constituționale este acela de a verifica dacă textul de lege respectă sau nu prevederile și principiile Constituției.

3 Față de modalitatea în care a procedat cu ocazia analizei excepțiilor de neconstituționalitate pentru a pronunța Decizia nr. 381/2021, Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile. b) decizia nr. 391 din 08.06.2021 care a fost pronunțată fără a analiza una dintre criticile de neconstituționalitate cu care a fost investită de către autorul excepției, în condițiile în care a reținut în considerentele deciziei acea critică, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 1 alin (3) și (5) raportat la art. 141 din Constituție și art. 2 din Legea nr. 248/2013, a constatat că nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social. Însă, cu toate acestea a omis să analizeze critica de neconstituționalitate cu care a fost investită. Procedând în această manieră, nu și-a respectat rolul de garant al supremației Constituției care îi revenea. Dispozițiile Legii nr. 55/2020 au fost și sunt aplicabile, în prezent, tuturor cetățenilor României, iar prin hotărâri de Guvern s-au instituit măsuri obligatorii care restrâng exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale, este impetuos necesar să fie analizate de către Curtea Constituțională toate criticile de neconstituționalitate cu care a fost investită, în mod obiectiv și imparțial, fără nicio influență. Dacă Legea nr. 55/2020 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor și principiilor Constituționale, Curtea Constituțională trebuie să constate neconstituționalitatea acesteia sau a unor texte din conținutul ei. Pe rolul Curții Constituționale se află numeroase dosare care au ca obiect neconstituționalitatea Legii nr. 55/2020, Legii nr. 136/2020, OUG nr. 21/2004, OUG nr. 192/2020 care nu au fost soluționate până în prezent. Cu toate că ne aflăm într-o situație excepțională, de criză, iar potrivit art. 47 alin (5)-(7) și art. 48 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale se puteau reduce termenele pentru depunerea rapoartelor de către judecătorii raportori și reducerea termenelor, nu s-a procedat la aplicarea cestor articole în majoritatea dosarelor și se permite aplicarea în continuare a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 pentru restrângerea drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor României, în condițiile în care există probabilitatea ca acestea să fie neconstituționale. Noi, cetățenii României ne aflăm în situația în care nu avem un acces efectiv și eficace la instanța de contencios constituțional, deoarece termenul între data înregistrării dosarului la Curte și data soluționării este de circa 1,5 - 2 ani, perioadă în care drepturile și libertățile noastre fundamentale pot fi grav afectate ca urmare a aplicării unor texte de lege care sunt neconstituționale și am criticat neconstituționalitatea acestora. 4 Se poate constata că dispozițiile Legii nr. 55/2020, Legii nr. 136/2020, OUG nr. 21/2004, OUG nr. 192/2020 care fac obiectul excepțiilor de neconstituționalitate sunt aplicabile, în prezent, tuturor cetățenilor României și există numeroase critici în spațiul public, inclusiv demonstrații publice, potrivit cărora acestea sunt lovite de vicii de neconstituționalitate, permițându-se astfel Guvernului și altor autorități publice să dispună, prin ace normative, instituirea unor măsuri obligatorii care restrâng exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale, în temeiul unor legi adoptate cu încălcarea dispozițiilor constituționale. În contextul pandemiei COVID-19, considerăm că ne aflăm într-o situație excepțională și este necesar să fie analizate cu prioritate excepțiile de neconstituționalitate care vizează legislația aplicabilă în contextul pandemiei COVID -19, respectiv Legea nr. 55/2020, Legea nr. 136/2020, OUG nr. 192/2020 și OUG nr. 21/2004. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în condițiile în care criticile de neconstituționalitate invocate în dosarele care se află pe rolul Curții Constituționale ar fi considerate întemeiate de către aceasta, este necesar ca dispozițiile legale aferente să fie declarate neconstituționale și să își înceteze efectele, pentru a stopa o eventuală restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale în mod neconstituțional.

Semnat în numele tuturor participanților la protestul din 2 Octombrie 2021

Asociația Calea Neamului Asociația NEAMUNIT Grupul Civic Legitimă Apărare Asociația Alianța Părinților Asociația Juriștilor pentru Drepturi și Libertăți Grupul Civic Starea de Libertate