Claudiu Bleonț, susținător al lui Nicușor Dan, și-a umilit fiica de 11 ani, pe scenă la Premiile Gopo. Actorul, despre care se poate considera că este bolnav psihic după ce și-a expus cu o ocazie genitalele în fața presei, i-a spus fiicei sale minore să nu-l facă „de căcat”.

La o altă ediție controversată a celor care au confiscat memoria merelui Gopo, s-au cântat manele țigănești pe scena de la Național. Ada Solomon, producatoarea filmului „Soldatii. Poveste din Ferentari", a spus că, de fapt, respectivul moment a fost „un fel de a atrage atenția către cultura de masă și cinema-ul românesc care este privit ca adresându-se unui public cinefil exclusivist”. O parte dintre cei prezenți atunci a părăsit sala în semn de protest. „Nu pot sa girez cu prezența mea un asemenea moment”, a spus actrița Iulia Lumânare (care a obtinut premiul pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar pentru rolul din "Pororoca") și a părăsit sala. „Aseară premiile Gopo. Glamur, eleganta, parfum... asta dacă organizatorii nu ar fi greșit flagrant aducând manele în scenă”, a scris și  Monica Davidescu. Activistul homosexualist Dragoș Bucurenci a sugerat atunci că aceia care s-au supărat și au ieșit din sala ar fi „fasciști” și „rasiști”.

O jurnalistă de la HotNews a descris noua situație sinistră de pe scena Premiilor Gopo:

„Invitat la Premiile Gopo, marți seară, actorul Claudiu Bleonț a folosit o parte din timpul alocat unui laudatio regizorului Dan Pița pentru a-și umili fetița, pe scenă. Venise cu ea pentru a se mândri, dar tot ce a spus despre ea a fost că nu-i plac „țoalele” cu care s-a îmbrăcat, că a avertizat-o să nu-l facă „de căcat”, că cei din sală n-au stat „ca proștii” pe telefon la vârsta ei și, finalmente, că ea nu are capacitatea cognitivă de a-i înțelege sfaturile. Iar din când în când sala aplauda și râdea.

Ținând-o pe fetiță pe după umeri, Claudiu Bleonț a spus: „Ea și-a ales țoalele, nu mi-au plăcut. I-am zis: «Nu cumva să mă faci de căcat, să zici ceva, taci dracu din gură, ești altă generație, nu vă suport». I-a luat autograf lui Selly, lui Tudor Giurgiu… Văd lucrurile altfel. Îi spun: «Măi, gândește-te că toți oamenii din sala asta au citit enorm (ridică vocea), au făcut școală, nu stau ca proștii pe telefon și pă asta». Lectură, cultură!. (Către sală.) Aude, dar nu-nțelege nimic”. În acest moment, s-au auzit râsete din sală.

Fetița rămăsese stană de piatră, așa cum îngheață un copil copleșit de rușine, stupoare, neînțelegere și vină. Un copil e derutat și vinovat când nu înțelege comportamentul părintelui, mai ales când e rece și cald în același context.

Oricât de obișnuit ar fi cu stilul de a glumi al părintelui, copilul simte când miștocăreala începe să piște. Zâmbetul stingher al copilului aflat pentru prima dată pe o scenă a înghețat când părintele a început să-și îndese vârful pantofului în el.

Din cele câteva reacții pe care le avem la dispoziție într-o situație de pericol – să luptăm, să fugim, să ne blocăm, să ne strângem în alți oameni, să încercăm să domolim agresorul, să reacționăm emoțional exagerat sau să evadăm printr-un leșin, fetița a reacționat în modul cel mai tipic unui copil făcut de rușine în public.

A rămas țintuită și fără expresie, dorindu-și poate să se facă o gaură sub scenă și să dispară acolo ca să nu audă cuvintele tatălui și să nu vadă că sunt oameni care râd la scena umilirii ei.”

VIDEO: