ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat oficial după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, avertizând că noul cadru legislativ riscă să producă „efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar” și să afecteze direct protecția drepturilor cetățenilor.

Instituția arată, într-un comunicat, că „a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților cu Constituția României”, subliniind totodată că „deciziile instanței constituționale sunt general obligatorii pentru întreaga societate”, scrie Știrpesurse.


Dincolo de această constatare formală, Consiliul transmite un semnal de alarmă privind impactul concret al noii reglementări. „Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar”, avertizează CSM, indicând că modificările adoptate depășesc sfera statutului profesional și ating însăși capacitatea sistemului de a funcționa.

Risc de plecări și pierderea atractivității profesiei

Consiliul susține că majorarea din nou a vârstei de pensionare și eliminarea pensiei de serviciu pot avea consecințe imediate asupra resursei umane din instanțe și parchete. „Creșterea din nou a vârstei de pensionare a magistraților și eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generații de profesioniști ai dreptului”, se arată în comunicat.


CSM amintește că problemele structurale ale sistemului au fost semnalate în mod repetat, fără a primi un răspuns adecvat din partea celorlalte puteri ale statului. „Deficitul mare de magistrați, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor și imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”, transmite Consiliul.

Instituția leagă direct aceste vulnerabilități de drepturile cetățenilor, apreciind că efectele noii legi nu vor rămâne limitate la corpul magistraților, ci se vor reflecta în calitatea actului de justiție.

Avertisment privind un posibil „colaps sistemic”

„În raport de consecințele directe asupra protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activității pentru a evita ca justiția din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil”, se mai arată în comunicat.


CSM subliniază că standardele europene în materia volumului de activitate și a resurselor umane reprezintă un reper esențial pentru funcționarea instanțelor. „O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora”, precizează Consiliul.

Totodată, noua reglementare este văzută ca având implicații asupra întregului statut al magistraților. „Noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană”, arată CSM, adăugând că „eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate”.

În final, Consiliul revine la dimensiunea europeană a disputei, sugerând că analiza nu este închisă odată cu pronunțarea CCR. „Consiliul apreciază că ar fi fost esențială analiza Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanției de independență a justiției prin noul proiect de lege”, se arată în document.

CSM precizează însă că această posibilitate rămâne deschisă în continuare. „Această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situații individuale cu care instanțele judecătorești vor fi învestite”, transmite Consiliul, indicând că eventuale litigii viitoare ar putea readuce problema în fața instanțelor europene.