ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Conferențiarul universitar Lucian Sfîcă atrage atenția asupra riscului de decredibilizare a meteorologiei în fața publicului larg. Potrivit specialistului în meteorologie, Ciclonul Ashley e o găselniță pur românească.
 
Iată explicațiile:
 
„În timp ce evenimentele sunt încă în desfășurare, cu potențial de risc meteorologic pentru regiuni din sud-estul României, câteva detalii mai complexe asupra acestui mult discutat "ciclon".
 
În primul rând, nu vorbim de un ciclon cu caracteristici clasice, în care să avem valori foarte mici ale presiunii atmosferice în centrul său. De aceea e greu de digerat ideea mediatică ce trimite la "ciclonul care ne lovește", deoarece această formulare ar fi valabilă în cazul în care un ciclon cu presiuni atmosferice foarte reduse ar traversa cu centrul său România, ceea ce evident nu este cazul. 

Am spus că această situație este atipică pentru începutul lui octombrie tocmai pentru că este o situație mai frecvent întâlnită vara. Această situație este definită ca una de Upper Level Low, care în traducere în limba română ar putea fi tradusă ca ciclon de altitudine. În definiția acestui tip de condiții sinoptice unul dintre parametrii cheie este reprezentat de faptul că la suprafața terestră presiunea atmosferică nu este foarte scăzută, ceea ce face ca în multe regiuni precipitațiile să cadă la presiune atmosferică ridicată, chiar peste valoarea de 1015 hPa. Situație valabilă chiar acum pentru regiuni din arealul central-nordic al României. 

De aceea, o situație de acest fel poate fi cu greu încadrată la condiții ciclonale clasice, caz în care ciclonii ar trebui să aibă în centrul lor presiuni atmosferice extrem de reduse, chiar sub 1000 hPa pentru a genera fenomene meteorologice similare la fel de intense. În meteorologia românească, tradițional, situațiile de acest fel erau încadrate la cicloni retrograzi, tocmai din pricina poziționării atipice a fronturilor atmosferice în cadrul regiunii depresionare. Totuși, nu vorbim de retrogradarea clasică a unor cicloni formați în bazinul mediteranean, specifică și ea ciclonilor clasici cu presiuni atmosferice foarte reduse în centrul lor”, explică climatologul.

Alte explicații în imaginile anexate.
 
 
„Din situația acestor zile rezultă un risc major ca meteorologia să fie decredibilizată ca știință în percepția publicului larg. Așa încât, măcar aici (alături de alte câteva opinii raționale ale meteorologilor profesioniști sau doar pasionați), merită subliniate câteva nuanțe importante ale acestui episod meteorologic.

În primul rând, la o căutare pe google veți afla că Ashley e o găselniță pur românească, Nu veți găsi știri cu Așlei decât din România. Iar lucru ăsta ar trebui să dea de gândit. Serviciul Meteorologic Italian a dat un nume potențial unui ciclon care e posibil să ia naștere în bazinul mediteranean în zilele din urmă, dar în mod efectiv acest ciclon nu există pe hărți.

Un ciclon extratropical, specific regiunilor noastre, pentru a fi definit ca atare, trebuie să aibă în centrul său izobare închise (cerc) care să delimiteze valori mici și foarte mici de presiune atmosferică. Atunci când acest lucru se întâmplă sunt indicate pe hartă formațiunile barice de acest fel printr-o literă specifică, funcție de originea hărții (L-low pressure, T-Tiefdruckgebiet, D-depression etc). În momentul de față doar serviciul meteorologic sârbesc indică mai curajos dezvoltarea unei formațiuni barice ciclonale în regiunea noastră, dar fără ca ea să aibă izobare închise, subliniind posibilitatea de dezvoltare în regiunea noastră a unui ciclon, dar nu și existența lui efectivă în momentul de față. 

Ce avem de fapt în momentul de față nu e altceva decât o clasică situație pluviogenetică de vară pentru țara noastră - asta e un pic mai atipic (fiind deja aproape de octombrie) - în care avansul unui talveg de altitudine de la vest la est în Europa, către România, generează și întreține o convergență intensă la suprafața terestră a maselor de aer, convergență răspunzătoare de producerea precipitațiilor atmosferice. Tocmai lipsa acestor situații sau puținătatea lor pe timpul verii ne-a adus în discuție grava problemă a secetei de până acum câteva săptămâni.

Evident, astfel de situații pot pune probleme, la fel ca la orice episod mai consistent de ploi torențiale pe timp de vară. Dar a considera așa ceva ca fiind furtuna ultimilor 20 de ani înseamnă că meteorologia a murit”, scrie meteorologul.
 
Explicații adiționale pe imaginile anexate.
 
 
 
„Isteria mediatică adusă de cicloni posibil teribili e greu de înțeles pentru un urmăritor așezat al modelor de prognoze meteorologice.  

Da, vom avea de a face începând de mâine cu o răcire considerabilă a vremii, chiar impresionantă, dar asta mai ales pentru că plecăm de la valori excepțional de ridicate de temperatură în momentul de față. De altfel, maximele care în câteva zile ale săptămânii viitoare e posibil să nu treacă de 15C sunt cam la fel de apropiate de normalitatea termică a unui sfârșit de septembrie pe cât au fost și maximele ce au cochetat cu pragul de 30C în ultimele zile. Mai mult, fiind sfârșitul lunii septembrie, răcirile masive în condiții de circulație polară, nord-vestică, reprezintă un mecanism meteorologic clasic prin care scad temperaturile pe parcursul toamnei, așadar această răcire nu poate fi o surpriză majoră pentru nimeni rațonal. 

Cât despre precipitații, isteria mediatică este pricinuită de simplul fapt că precipitațiile prognozate par să fie mai insistente în unele modele în regiunea de sud-est a României și implicit în regiunea capitalei, acolo unde până marți se pot acumula cantități de precipitații care să se apropie de 100 mm. De menționat însă că mai toată regiunea cu pricina are maxime instorice de precipitații în 24 de ore care depășesc 100 mm.  Un eveniment pluviometric ce poate fi major, care trebuie gestionat în mod adecvat, dar isteria mediatică legată de "cea mai mare furtună din ultimii 20 de ani" pare destul de suspectă. Pentru regiunea de est a țării, mai ales în ziua de luni, vitezele mari ale vântului ar putea reprezenta deopotrivă un element clar de risc meteorologic, dar maxime de 60-70 km/h nu reprezintă ceva nemaiîntâlnit în episoade de vreme de acest fel.

Din punct de vedere pluviometric, pentru regiunea Moldovei discuția este ceva mai nuanțată. Cantitatea și distribuția precipitațiilor la nivel regional prezintă un grad mare de impredictibilitate în momentul de față, deoarece în evoluția perturbației cu origini mediteraneene o posibilă evoluție retrogradă ar putea limita cantitățile de precipitații semnificative spre vest de valea Prutului. Această evoluție retrogradă (deplasarea benzilor de precipitații est-vest, invers propagării vest-est inițiale) poate face pe de o parte ca în regiunile Moldovei din apropiere de Carpați cantitățățile de precipitații să fie mai ridicate, iar cele din est să rămână cu cantități foarte mici. Nuanțe care se vor clarifica în rulările imediat viitoare ale modelelor de prognoză.

Vreme rea, așadar, dar în vremuri care par și mai rele”, mai spune universitarul.