Despre miracole, credință, puterea de a lupta și a trece peste cele mai grele momente ale vieții, dar și despre vise vorbește fostul fotbalist Mihai Neșu într-un interviu pentru gsp.ro. „Cred că Dumnezeu mi-a sacrificat trupul ca să-mi salveze sufletul. Mi-a mai ușurat boala și mi-a schimbat un pic felul de a gândi. Așa am tras concluzia că El există și lucrează. E Creatorul nostru”, spune Mihai Neșu, povestind cum a fost erioada critică traversată după accidentul de la Utrecht, care l-a adus în scaunul cu rotile, dar și cum Dumnezeu i-a călăuzit pașii spre drumul care i-a adus pacea interioară.

„Când am văzut că nu mă fac bine, a început disperarea, deznădejdea, eram supărat pe tot ce se întâmpla în jur. Pe toată lumea! Am trăit doi ani foarte grei. Până în 2016, nu dormeam noaptea aproape deloc, trebuia să iau pastile. Apoi, la un moment dat, s-a întâmplat practic o minune, fără să fac eu ceva anume. Am început să fiu mai liniștit, să se schimbe multe în viața mea, să apară de nicăieri oameni noi, care au ajuns să-mi fie buni prieteni. Am avut putere să trec peste perioada aceea critică, iar pentru ultimii trei ani nu mă plâng de nimic”, a povestit Mihai.

 „După accident, am avut multe momente când simțeam o mare neliniște în suflet și atunci mi-am dat seama că parcă există ceva mai presus decât noi. Și am început să caut. Am umblat pe la tot felul de ședințe, am mers la adunări, am discutat cu mulți preoți”.

Calea spre Dumnezeu

„După accident, am avut multe momente când simțeam o mare neliniște în suflet și atunci mi-am dat seama că parcă există ceva mai presus decât noi. Și am început să caut. Am umblat pe la tot felul de ședințe, am mers la adunări, am discutat cu mulți preoți. Și tot citind, discutând și comparând credințe, am ajuns la concluzia că ortodoxismul a rămas singurul neschimbat de 2.000 de ani. Iar la 30 de ani am decis să mă botez ortodox. Și, la început, credeam că asta rezolvă totul. O să fii sănătos, fericit. Dar nu ăsta e scopul! E un drum foarte lung să fii ortodox”.

Mihai Neșu a mai spus că se roagă în fiecare zi la Dumnezeu să-i dea putere să înfrunte orice greutate, merge la duhovnicul său și , în mod regulat, face o vizită la Athos o dată pe an.
 
Privind în urmă, fostul sportiv a spus că nu s-ar mai apuca de fotbal și a evidențiat cea mai mare greșeală a vieții sale, faptul că nu a stat aproape de Dumnezeu de la început. Consideră că „tainele bisericii, împărtășania, spovedania, Sfântul Maslu, sunt foarte puternice și ajută pe fiecare om, mai ales pe cel în suferință”.

Iar rețeta salvării, spune el, a fost primită de la un monah din muntele Athos: „să am răbdare, să ascult mereu de duhovnic și Hristos să devină cel mai bun prieten al meu”.
 
Să ajungi sfânt
 
Deși nu crede că viața monahală este pentru el deoarece este „destul de încăpățânat și neascultător”, Mihai Neșu consideră că „scopul final (al vieții pământești – n.r.) e să ajungi sfânt. „Ne mai supărăm, ne mai întristăm, dar scopul final e să ajungi sfânt. Să fii la sfârșit varianta ta cea mai bună. Iar când pleci de pe Pământ să devii un sfânt, dacă n-ai reușit deja asta din timpul vieții. E greu, fiecare are păcate, cel mai important e să ne dorim să nu le mai comitem și să devenim mai buni”.

Întrebat de unde vine acest optimism al său, sportivul a răspuns simplu: „De la Dumnezeu! Faptul că acum 3 ani eram în deznădejde, iar totul s-a schimbat apoi dintr-odată și am ajuns la o acceptare a situației e o minune. Cine credea vreodată că o să-mi doresc să construiesc un centru de recuperare? Voiam numai să fiu liniștit cu boala mea, nu să mai fac și altceva. Toate lucrurile astea sunt daruri de la Dumnezeu. Eu le numesc, pur și simplu, bucurie!”.

Aflat de peste opt ani în scaunul cu rotile în urma accidentului grav suferit, Neșu a deschis un centru de recuperare pentru copii cu dizabilități neuromotorii prin cadrul fundației sale. Centrul „Sfântul Nectarie” are 200 de metri pătrați și ajută cu terapii peste 100 de copii cu vârste cuprinse între 2 și 14 ani.

Mihai Neșu dorește să extindă acest centru, la un complex care să ofere terapii avansate de recuperare și pentru tinerii de până la 18 ani, precum și ateliere de învățare a unor meserii. Complexul ar urma să fie folosit și de cei care care nu au probleme de sănătate, gratis. „N-am mai plâns de supărare de multă vreme. De emoție ori de bucurie mai plâng la fundație când se întâmplă ceva deosebit cu copiii. Tainele bisericii, împărtășania, spovedania, Sfântul Maslu, sunt foarte puternice și ajută pe fiecare om, mai ales pe cel în suferință”, mărturisește fostul sportiv.