ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Mii de credincioși din toată țara participă luni, 2 iulie, la sărbătoarea ctitorului și ocrotitorului spiritual al Mănăstirii Putna, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, la 26 ani de la canonizarea lui în Biserica Ortodoxă Română. Anul acesta se împlinesc și 514 ani de la mutarea la Domnul a Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare.
 
Sărbătoarea a fost instituită ca cel de-al doilea hram al așezământului, după hramul istoric Adormirea Maicii Domnului, în anul 2010, scrie Basilica.ro.

Cu acest prilej, moaștele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul și ale Sfinților Putneni, Cuvioșii Sila, Paisie, Natan au fost scoase spre închinarea miilor de credincioși sosiți la Putna.

Manifestările religioase  dedicate Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare. au debutat în seara zilei de 1 iulie 2018 cu sfințirea Crucii unității neamului românesc.
 
Slujba a fost oficiată de Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, împreună cu Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Crucea, amplasată în fața intrării mănăstirii, este o cruce votivă, o rugăciune înălțată lui Dumnezeu pentru întregul popor român, fiind dăruită mănăstirii de Orașul Soroca din Basarabia, unde se află vechea cetatea Soroca a Moldovei, pe malul Nistrului.


„Ștefan cel Mare a biruit cu post, rugăciune și Sfânta Cruce și așa vom birui și noi dacă vom păstra credința strămoșească și dragostea de neam și de pământul nostru strămoșesc”, a spusArhiepiscopul Pimen la sfințirea Crucii unității neamului românesc.
 

Tomosul de canonizare 
a Sfântului Ștefan cel Mare


TEOCTIST
Din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureștilor,
Mitropolit al Munteniei și Dobrogei
și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Prea iubitului cler și dreptcredincioșilor creștini din cuprinsul Patriarhiei Române, har, milă și pace de la Dumnezeu, Părintele luminilor, iar de la noi, Patriarhicești binecuvântări.

Cuvios lucru este și plin de folos duhovnicesc pentru credincioșii Bisericii de a se arăta plini de evlavie, a cinsti și a pomeni, prin slujbe și prin cântări, pe cei ce s-au arătat bineplăcuți lui Dumnezeu în viața lor pământească. Lauda care se dă celor ce trăiesc în chip virtuos se îndreaptă către însuși Dumnezeu, de la care izvorăște oamenilor toată virtutea, precum ne învață Sfântul Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul: „iar lauda celor bune înflăcărează și îndeamnă pe credincioși”.

„Când se laudă dreptul se veselesc popoarele”, glăsuiește proorocul David. Dar lauda binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare ne produce nu numai bucurie duhovnicească, ci și îndemn puternic pentru grija mântuirii sufletești. Fiecare dintre dreptmăritorii creștini sunt datori să cinstească și să laude, după cuviință, pe cei ce au viețuit cu dreaptă credință și fapte bineplăcute lui Dumnezeu, pentru că lauda este plata virtuții și cel ce laudă virtutea laudă pe însuși Dumnezeu.

Prin asemenea fapte virtuoase a strălucit dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare, care a cârmuit Țara Moldovei 47 de ani, înarmat cu platoșa credinței în Dumnezeu, cu cea a postului și rugăciunii și cu multe fapte ale dragostei creștine închinate Bisericii și poporului său; a zidit un foarte mare număr de biserici și mânăstiri, înzestrându-le cu cele necesare sfintelor slujbe, ca un purtător de biruință a luptat cu prețul vieții sale până la jertfelnicie pentru apărarea hotarelor țării și a credinței strămoșești fiind numit apărător al creștinătății, a miluit pe săraci și a răsplătit pe luptătorii oșteni, a arătat îndurare și pe cei greșiți i-a îndreptat.

Smerenia noastră împreună cu toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la viețuirea jertfelnică pentru credință și neam a dreptcredinciosului Voievod bineplăcut lui Dumnezeu, la faptele și împlinirile lui și purtând grijă de folosul obștesc al credincioșilor, iar pe de altă parte ținând seama de cele arătate de către Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, care a cerut ca amintirea zilei trecerii la cele veșnice a Marelui Ștefan, să fie așezată ca zi de pomenire a Sfântului,

Urmând obiceiul obștesc al Bisericii și rânduielilor dumnezeieștilor părinți dinaintea noastră, făcut-am cunoscut ca să dea binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare cinstirea cuvenită bărbaților sfinți.

Pentru aceasta, urmând rânduiala canonică și sinodală
și chemând în ajutorul nostru Puterea Celui Prea Înalt,
 

HOTĂRÂM:

 

Ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor,
Voievodul Ștefan cel Mare al Moldovei
să fie pomenit laolaltă cu bărbații cei cuvioși și Sfinți ai Bisericii,
cinstindu-se cu slujbe și cântări de laudă în ziua de 2 iulie,
fiind înscris în sinaxar, cărțile de cult și calendarul Bisericii noastre cu numele
„DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT”.

Spre veșnică cinstire, dovadă și încredințare despre cele ce am hotărât,
s-a întocmit acest Tomos Patriarhal și Sinodal de Canonizare
spre a fi adus la cunoștința credincioșilor și clerului Bisericii Ortodoxe Române
și tuturor evlavioșilor români, oriunde ar trăi aceștia.
Dat în București, anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea.