ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Nu știați de ce nu se face nicio sesizare din oficiu și nicio investigație cu privire la ce s-a întâmplat în pandemie? Simplu. Ministerul Public este ocupat cu altele. Nu are timp de prostii. Un proiect pe 2 ani de 937.819 euro. Detalii în link-ul acesta. Eu cred că asemenea proiecte fac rău chiar respectivei comunități pentru că prin campaniile agresive care se fac, nu fac decât sa atragă revolta și repulsia celorlalți. Se pompează bani la greu pentru manipularea psihologica atât a celor din comunitatea respectivă, cât și a celorlalți.

Nu o sa folosesc termenul ca să nu mă trezesc blocata. 

O sa va spun cum am ajuns la aceasta concluzie personala. 

Într-o zi, acum vreo 3-4 luni, la universitate erau 2 grupuri de tineri (liceeni). 

Un grup vorbea tare, râdea tare, era îmbrăcat strident și prin tot ceea ce făcea încerca să iasă în evidenta. 

Celalalt grup era liniștit, isi vedea de ale lui. 

Am început discuția cu cei din acest grup, pe o cu totul alta tema. 

Am ajuns cu discutia și la acest subiect și le-am zis ca vreau sa le știu părerea. 

I-am intrebat dacă la ei la liceu exista o campanie pro comunitatea respectiva. 

Mi-au zis ca la ei la liceu nu. Insa, exista un liceu în București, de ex, unde peste 60% din   elevi se declara ca fac parte din comunitatea respectiva și ca se duce o campanie, motiv pentru care nici nu au vrut sa pună acel liceu pe lista de opțiuni la admitere. 

I-am intrebat dacă li se par aceste campanii agresive și care era atitudinea lor înainte de a începe campaniile. 

Mi-au răspuns ca nu aveau nimic cu ei, fiecare își vedea de ale lui. Insa, de când au început campaniile cei din așa-zisa comunitate se cred superiori și practic ei se exclud singuri din societate. Ca în realitate, multi nu au nicio înclinație pentru asta. Insa, pentru ca sunt introvertiti și le este mai greu sa comunice și sa socializeze se declara ca fac parte din comunitatea respectiva pentru ca acolo sunt mai ușor acceptati. 

Un licean îmi explica: uitați-vă la ei cum se îmbracă. Sunt neglijenți cu ei, au hainele murdare și rupte, parul în dezordine. Dacă ma duc acum la ei, ma resping. Insa, mâine dacă vin cu haine rupte, murdar și ma duc la ei, ma primesc cu bratele deschise. 

Tot el îmi explica ca prin comportamentul lor încearcă sa iasă cât mai mult în evidenta ca să atragă atenția. 

Am încercat sa discut și cu grupul celalalt. Insa, discutau deja jandarmii cu ei pentru ca în zona se desfășura un eveniment și li se ceruse sa elibereze zona. 

Am discutat cu unul dintre jandarmi care mi-a zis ca în mod special vine acel grup acolo, la universitate, pentru ca își permit sa se comporte cum vor și ca nimeni nu se poate lua de ei, deoarece dacă apare vreun incident sunt jandarmii in zona care sa intervină. 

În urma scurtelor discuții pe care le-am avut, concluzia mea a fost ca nimeni nu avea nimic cu ei pana sa înceapă campaniile prin care sa fie scoși în evidență. 

Toate aceste campanii nu i-au ajutat cu nimic. 

Pe de o parte, i se impune majorității nu numai sa ii accepte, ci sa își și însușească valorile comunității respective, fiind negate valorile majorității. 

Pe de alta parte, cei care se declara ca fac parte din comunitatea respectiva încep sa aibă o perceptie greșită despre propria persoana, considerându-se superiori și crezând ca li se cuvine orice și își modifica comportamentul în societate. 

Asa ca, cel puțin în România, toate aceste campanii de "acceptare" nu fac altceva decât sa provoace ura și repulsia fata de aceasta comunitate.
 
Nu cred ca urmărește nimeni care este impactul acestor campanii din punct de vedere psihologic. 

Din câte vad totul se învârte în jurul banilor (cum sa se mai cheltuie niște sume), se manipulează psihologic atât membrii acestei comunități, cât și majoritatea pentru a se crea conflicte care nu existau si pentru a se interveni ulterior prin intermediul altor și altor campanii. 

Culmea este ca prin aceste campanii devin victime, fara sa își dea seama, chiar cei pentru care se pretinde ca se intervine pentru a fi "salvati" și "acceptați". 

Ei sunt manipulati sa își impună valorile majorității sugerandu-li-se falsa idee ca li se cuvine, dar ideea nu vine de la ei. 

Cum romanii, în marea majoritate, nu vor fi niciodată dispuși sa renunțe la propriile valori, probabil toate aceste campanii vor genera din ce în ce mai multe conflicte. 

Dacă Ministerul Public tot s-a găsit sa se implice, ar face bine sa apeleze la niște specialiști în psihologie și sa vadă de unde se trage problema reala a conflictelor.

********

Ministerul Public
Ieri la 09:45·
 
Comunicat de presă - ACCEPT și Ministerul Public, parteneriat pentru protecția persoanelor LGBTI în România

Asociația Accept, în calitate de Promotor de Proiect, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de partener, au lansat proiectul „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI: implementarea jurisprudenței CEDO privind orientarea sexuală și identitatea de gen”, prin care își propun îmbunătățirea punerii în aplicare a deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a recomandărilor Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) din cadrul Consiliului Europei, prin dialog cu instituțiile abilitate și sprijinirea acestora în construirea unui cadru eficient de implementare a deciziilor CEDO cu privire la orientarea sexuală și identitatea de gen.

România, în baza deciziilor CEDO din ultimii ani, are obligația să ia măsuri la nivel legislativ și instituțional prin care să prevină încălcări ale drepturilor fundamentale ale persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender, intersex, așa cum s-a reținut în hotărârile pronunțate în cauzele  MC și AC împotriva României, X și Y împotriva României și ACCEPT și alții împotriva României. În acest sens, autoritățile române au obligația să îmbunătățească legislația națională privind infracțiunile motivate de ură, legislația națională în domeniul libertății de întrunire și legislația națională în privința recunoașterii juridice a genului. De asemenea, sunt necesare modificarea politicilor și practicii instituționale în aceste domenii și modificarea procedurilor de lucru, în acord cu deciziile CEDO, pentru a proteja eficient toți cetățenii și pentru a evita potențiale încălcări ale drepturilor persoanelor LGBTI în România.

Studiul FRA – Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene , publicat în mai 2020, arată că numai 4% dintre persoanele LGBTI din România merg la poliție atunci când sunt victime ale atacurilor fizice motivate de ură, acesta fiind cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Persoanele LGBTI din România sunt reticente să raporteze agresiunile la care sunt supuse, date fiind homofobia și transfobia încă prezente în sistemul public. Pentru ameliorarea acestei situații, este de maximă importanță soluționarea cauzelor în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii de infracțiuni motivate de ură îndreptate împotriva persoanelor LGBTI și monitorizarea numărului de cauze care se finalizează cu condamnarea persoanelor vinovate.

Teodora Ion-Rotaru Roseti, directoare executivă a Asociației ACCEPT, declară:

„Anul acesta se împlinesc 15 ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene. Ca parte a familiei europene, România are obligația pozitivă să respecte drepturile tuturor cetățenilor săi și să oprească orice formă de discriminare și marginalizare a persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender, intersex. Suntem responsabili să recunoaștem erorile istorice și să reparăm un sistem public care condamnă la abuzuri aproximativ 900.000 de cetățeni români LGBTI . Respectarea drepturilor omului este esențială într-un stat de drept, iar implementarea deciziilor CEDO care au găsit România vinovată de încălcarea drepturilor persoanelor LGBTI sunt obligatorii pentru țara noastră. Așadar, vom aduce la aceeași masă instituțiile care au obligația să implementeze deciziile CEDO, fără amânare. Ne bazăm pe cooperarea lor loială și avem încredere că toți actorii instituționali înțeleg care este miza respectării drepturilor omului în România, miza respectării statului de drept. Aceste valori comune stau la baza apartenenței noastre la alianțe politice și economice fără de care parcursul european, bunăstarea economică și socială și siguranța României sunt imposibile”.

În cadrul proiectului „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI: implementarea jurisprudenței CEDO privind orientarea sexuală și identitatea de gen”, Asociația Accept și Ministerul Public – PÎCCJ vor colabora cu Avocatul Poporului, care va coordona Grupul de Lucru privind implementarea deciziilor CEDO privind orientarea sexuală și identitatea de gen, la lucrările căruia vor fi invitate să participe Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Agentul Guvernamental CEDO și alte instituții mandatate să asigure egalitatea tuturor cetățenilor români indiferent de rasă, origine etnică, religie sau convingeri, vârstă, orientare sexuală sau identitate de gen.

Pe parcursul derulării proiectului, până în noiembrie 2023, va fi lansat un sistem online de raportare a violărilor de drepturi suferite de persoane LGBTI, va fi redactat un manual de investigare a infracțiunilor motivate de ură, iar 280 de magistrați, 160 de polițiști și 40 de angajați ai autorităților publice vor beneficia de formare cu privire la drepturile persoanelor LGBTI și investigarea infracțiunilor motivate de ură. Totodată, peste 800 persoane LGBTI victime ale violărilor de drepturi vor fi sprijinite pentru a avea acces la justiție și la remedii adecvate și peste 500.000 de persoane vor fi informate cu privire la situația persoanelor LGBTI în România prin intermediul unei campanii publice.

Proiectul „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI: implementarea jurisprudenței CEDO privind orientarea sexuală și identitatea de gen” este implementat de Asociația ACCEPT în parteneriat cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în perioada decembrie 2021 – noiembrie 2023. Proiectul beneficiază de un grant în valoare de 937.819 € oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală. Obiectivul proiectului este să îmbunătățească executarea deciziilor CEDO și aplicarea recomandărilor ECRI în România pe criteriile orientării sexuale și identității de gen. 

Material realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.

Detalii despre finanțator: www.eeagrants.ro și www.frds.ro .

Pentru detalii, ne puteți contacta la: 

Asociația ACCEPT - Ana Ciutu, ana@acceptromania.ro / 0745 077 910

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: parteneriat_egalitate@mpublic.ro

Decizii CEDO în implementare

Investigarea infracțiunilor motivate de homofobie și transfobie

Decizia CEDO în cauza MC și AC împotriva României (2016)

În vara anului 2006, imediat după finalizarea Marșului Bucharest Pride (denumit la acea vreme Marșul Diversității), șase tineri au fost victimele unui atac homofob la stația de metrou Izvor. Deși tinerii au reclamat atacul la Poliție și s-au adresat instanțelor naționale, cazul a fost clasat în 2011. Decizia CEDO atrage atenția asupra eșecului autorităților române în a aborda situațiile de violență îndreptate împotriva persoanelor LGBTI și lipsa unor investigații efective a infracțiunilor motivate de ură, conducând la starea de impunitate a agresorilor. Ca efect, Decizia DH-DD(2018)808 a Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei solicită României implementarea de urgență a unei reforme a sistemului de investigare și anchetă a infracțiunilor motivate de ură, ca parte a trecerii cauzei în supraveghere susținută la nivelul Departamentului de Executări al Hotărârilor CEDO. 

Recunoașterea juridică a genului

Decizia CEDO în cauza X și Y împotriva României (2021) 

Acest caz a ajuns în atenția CEDO după ce două persoane transgender din România au solicitat schimbarea actelor de identitate, însă autoritățile administrative și judiciare le-au respins pe motiv că, pentru a justifica o astfel de cerere, persoanele transgender trebuie să se supună unor intervenții chirurgicale asupra organelor genitale. Decizia CEDO reține că în asemenea cazuri, România nu a creat proceduri clare și previzibile, și reclamă instituirea de proceduri care să permită recunoașterea juridică a genului în acord cu standardele de drepturile omului ale Consiliului Europei. 

Protejarea libertății de întrunire a persoanelor LGBTI

Decizia CEDO în cauza ACCEPT și alții împotriva României (2021) 
La începutul anului 2013, proiecția publică a unui film cu tematică LGBTI organizată la Muzeul Țăranului Român din București, a fost întreruptă brutal de un grup extremist cu pancarte și scandări homofobe, dar și cu amenințări la adresa participanților. Forțele de ordine nu au sancționat grupul extremist. Decizia CEDO în acest caz concluzionează că autoritățile nu au răspuns în mod adecvat împotriva atacurilor homofobe și nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a investiga în mod eficient o infracțiune motivată de homofobie.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews