Ministrul german de externe Annalena Baerbock calcă pe urmele altor politicieni de stânga-progresisti care doresc să reprime „dezinformarea”, adică să cenzureze libertatea de exprimare pe rețelele de socializare pentru a „proteja democrația”.

Luni, 30 septembrie, Baerbock a cerut Comisiei Europene să adopte noi reguli pentru tratarea dezinformării pe rețelele sociale. Încă o dată, „dezinformarea” este folosită ca etichetă oficială pentru știri sau opinii pe care instituția europeană nu dorește ca cetățenii săi să le vadă sau să le audă.

Ministrul de externe a citat atacurile vizate asupra democrației drept motiv, spunând că știrile false, ura și agitația „dezintegrează realitatea noastră democratică”. Ca exemple ale presupusei amenințări, ea a citat influența electorală a Rusiei și acțiunile grupurilor islamiste pe internet. Tinerii în special sunt influențați de știrile false, în timp ce femeile sunt adesea victime ale urii și știrilor false, a avertizat ea.

Ea a spus că Comisia Europeană și Oficiul German pentru Protecția Constituției ar trebui să își asume responsabilitatea pentru a lua măsuri împotriva algoritmilor care „lucrează împotriva democrației”.

Cuvintele lui Baerbock sunt similare cu cele ale șefului Comisiei, Ursula von der Leyen, care în mai a anunțat că va înființa un organism complet nou al UE pentru a contracara influența străină sub numele de „Scutul Democrației Europene”. Organismul ar fi însărcinat să detecteze și să elimine dezinformarea online, precum și să „inoculeze” cetățenii UE împotriva influențelor maligne, învățându-i cum să recunoască amenințările.

La fel ca ministrul german de externe, von der Leyen a vorbit despre „creșterea interferenței și manipulării străine în societățile noastre, democrațiile noastre și alegerile noastre”.

Popularitatea tot mai mare a partidelor populiste de dreapta din toată Europa a fost parțial pusă pe seama „știrilor false” care sunt răspândite pe rețelele de socializare de partidele „pro-ruse” și de Rusia însăși. Forțele politice majore au găsit în partidele anti-establishment un vinovat ușor care explică pierderea sprijinului lor, nedorind să recunoască faptul că propriile lor politici de necontacte sunt de vină.

Criticii „Scutului Democrației Europene” se tem pe bună dreptate că birocrații de stânga de la Bruxelles ai oricărei noi autorități UE ar fi cei care vor determina ce este considerat „dezinformare” și ce nu – și ar înăbuși, de fapt, libertatea de exprimare și opiniile de dreapta.

Cuvintele Annalenei Baerbock vin la doar câteva săptămâni după ce partidul anti-imigrație Alternative für Deutschland (AfD) a câștigat primele alegeri regionale în statul Turingia din est și a terminat pe locul doi în Saxonia și Brandenburg. În același timp, Verzii abia au reușit să treacă de pragul de 5% necesar pentru a intra în parlamentul din Saxonia și nu au reușit să câștige niciun loc în Turingia (3,2%) și Brandenburg (4,1%). În ciuda faptului că au recunoscut că propriile lor politici eșuate – cum ar fi agenda radicală privind schimbările climatice și majorările de taxe – au dus la căderea lor, acum doresc să ia măsuri pentru a interzice AfD.