ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Un studiu publicat în revista Asociației Americane a Inimii (AHA Journals) evidențiază apariția de miocardite la peste 94% dintre tinerii care au făcut injecții cu serurile experimentale Covid. Reacțiile adverse s-au înregistrat preponderent la tinerii albi de sex masculin. Publicăm mai jos rezumatul acestui studiu:

Context: 
Înțelegerea evoluției clinice și a rezultatelor pe termen scurt ale miocarditei suspectate în urma vaccinării Covid are implicații importante pentru sănătatea publică în decizia de vaccinare a tinerilor.

Metode: 
Am colectat retrospectiv date despre pacienții cu vârsta mai mică de 21 de ani care s-au prezentat înainte de 7/4/2021 cu miocardită suspectă în termen de 30 de zile de la vaccinarea Covid. Criteriile Lake Louise au fost utilizate pentru rezultatele imagisticii prin rezonanță magnetică cardiacă (cMRI). Cazurile de miocardită au fost clasificate ca fiind confirmate sau probabile pe baza definițiilor Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
 
Rezultate: 
Raportăm despre 139 de adolescenți și adulți tineri cu 140 de episoade de miocardită suspectată (49 confirmate, 91 probabile) în 26 de centre. Cei mai mulți pacienți erau de sex masculin (N=126, 90,6%) și de culoare albă (N=92, 66,2%); 29 (20,9%) erau hispanici; iar vârsta mediană a fost de 15,8 ani (interval 12,1-20,3, IQR 14,5-17,0). Suspiciunea de miocardită a apărut la 136 de pacienți (97,8%) în urma vaccinului cu ARNm, cu 131 (94,2%) în urma vaccinului Pfizer-BioNTech; 128 (91,4%) au apărut după a doua doză. Simptomele au apărut la o medie de 2 zile (interval 0-22, IQR 1-3) după vaccinare. Cel mai frecvent simptom a fost durerea toracică (99,3%). Pacienții au fost tratați cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (81,3%), imunoglobulină intravenoasă (21,6%), glucocorticoizi (21,6%), colchicină (7,9%) sau fără terapii antiinflamatoare (8,6%). Douăzeci și șase de pacienți (18,7%) au fost internați în secția de terapie intensivă, doi au fost tratați cu suport inotropic/vasoactiv și niciunul nu a necesitat ECMO sau nu a decedat. Mediana șederii în spital a fost de 2 zile (interval 0-10, IQR 2-3). Toți pacienții au avut troponina I ridicată (N=111, 8,12 ng/mL, IQR 3,50-15,90) sau T (N=28, 0,61 ng/mL, IQR 0,25-1,30); 69,8% au avut electrocardiograme și/sau aritmii anormale (7 cu tahicardie ventriculară nesusținută); și 18,7% au avut fracția de ejecție a ventriculului stâng (FEVS) <55% la ecocardiogramă. Din 97 de pacienți care au fost supuși RMNc la o medie de 5 zile (interval 0-88, IQR 3-17) de la debutul simptomelor, 75 (77,3%) au avut rezultate anormale: 74 (76,3%) au avut intensificare tardivă cu gadoliniu, 54 (55,7%) au avut edem miocardic și 49 (50,5%) au îndeplinit criteriile Lake Louise. Dintre cei 26 de pacienți cu FEVS <55% la ecocardiogramă, toți cei cu monitorizare au avut funcția normalizată (N=25).

Concluzii: 
Cele mai multe cazuri de miocardită suspectă de vaccin COVID-19 care apar la persoane <21 de ani au o evoluție clinică ușoară, cu rezolvarea rapidă a simptomelor. Constatările anormale la IRMc au fost frecvente. Studiile viitoare ar trebui să evalueze factorii de risc, mecanismele și rezultatele pe termen lung.