ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Cu doar câteva zile înainte de votarea în Parlament a unui eventualul Guvern „Mureșan”, ambasadoarea Germaniei la București, Angela Ganninger, s-a simțit datoare să intervină. O mare eroare diplomatică, în opinia mea, din categoria „chelul își pune mâna în cap”.

Într-un interviu acordat Digi24, ambasadoarea Germaniei la București, Angela Ganninger, s-a arătat contrariată de afirmația că Siegfried Mureșan, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, ar fi mai apropiat de interesele statului german decât de ale țării sale. Mai mult, aceasta a respins acuzațiile potrivit cărora politicianul ar avea comenzile la Berlin: „Nu îl controlăm pe domnul Mureșan!” Dacă lucrurile ar sta așa, pentru mine ar însemna că politicianul se comportă ca și cum ar fi foarte controlat.

Poziții absolut potrivnice României

În continuare, diplomatul a supralicitat: „Îl cunoaștem ca pe un politician care negociază foarte mult în favoarea României, de exemplu în cadrul financiar multianual nu apără deloc pozițiile germane, ci pozițiile românești și multe altele.” Nu prea înțeleg ce înseamnă „și multe altele”, pentru că în dreptul capitolului „foarte multe” stau poziții absolut potrivnice României prin care politicianul s-a făcut remarcat. În continuare, doar câteva exemple.

Cea mai recentă bizarerie, ca să mă exprim cât mai elegant, a avut loc recent, chiar în septembrie 2026, la votul „Mercosur”. Cu acea ocazie, Siegfried Mureșan a votat în Parlamentul European împotriva poziției oficiale a  delegației României în cadrul dezbaterilor privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările din blocul sud-american Mercosur.

Un vot împotriva copiilor nevoiași

Adică, a exprimat un „vot împotriva agriculturii românești”, așa după cum a consemnat presa. Prin opțiunea sa, s-a situat în favoarea eliminării unicului articol care i-ar fi putut proteja pe fermieri. Al cui interes l-o fi apărat europarlamentarul român, atunci când a fost împotriva introducerii unui mecanism de supraimpozitare a produselor Mercosur? Poate știe doamna ambasador.

De asemenea, poate știe motivul pentru care tot foarte recent, Siegfried Mureșan a votat împotriva amendamentului care prevedea obligarea Comisiei Europene de a aloca o sumă fixă de 20 de miliarde de euro pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor. Dacă amendamentul trecea, Comisia Europeană era obligată prin lege să pună la dispoziție cel puțin 20 de miliarde de euro exclusiv pentru acest scop. Prin eliminarea sumei, această obligație legală de finanțare suplimentară a dispărut.

Miliarde de euro aruncate la tomberon de un „patriotul român”

Pe de o parte, țara noastră înregistrează cea mai mare rată a sărăciei infantile din UE. Pe de alta, repartizarea banilor s-ar fi făcut proporțional cu nevoile. Din însumarea celor vectori, rezultă că România ar fi putut accesa direct o sumă estimată între 1,5 și 2 miliarde de euro din fondul total de 20 de miliarde, bani care acum nu mai există în circuit.

Această sumă suplimentară aruncată la tomberon de bunul român Siegfried Mureșan ar fi putut finanța extinderea programelor de tip „Masă Caldă”, construirea de creșe și acordarea de stimulente financiare directe pentru sute de mii de copii români care trăiesc în sărăcie extremă. Din nou, poate ne explică doamna ambasador ce înțelege prin „în favoarea României”, atunci când îi mângâie lui Mureșan creștetul.

O inițiativa grav potrivnică României

În ambele situații, la ambele voturi, Siegfried Mureșan, a fost surd la interesele României, dar nu și ale șeful Grupului PPE din Parlamentul European, politicianul german Manfred Weber. Cu care politicianul român cooperează strâns de mulți ani.

Încă una și gata, deși ar mai fi o grămadă. Europarlamentari români la curent și cu ceea ce este mai puțin la vedere pe holurile și pe sub birourile Parlamentului European, au furnizat presei informații absolut plauzibile cu privire la o inițiativa grav potrivnică României, care l-a avut drept locomotivă pe Siegfried Mureșan.

Un șantaj de sute de milioane pentru salvarea lui Dominic Fritz

Este vorba despre solicitarea de blocare a unei tranșe de 770 de milioane de euro din PNRR destinate României. În fapt, un șantaj oribil, prin care s-a urmărit salvarea cetățeanului germano-român Dominic Fritz din ghearele Legii Integrității.  Și aici m-ar interesa optica doamnei ambasador cu privire la ceea ce înseamnă să-ți slujești țara.

Dar să revenim la interviu. Mai spune doamna ambasador că toate acuzațiile nu urmăresc decât deteriorarea imaginii de bun român a lui Siegfried Mureșan: „Știm că aceste campanii sunt acolo pentru a-i deteriora imaginea, pentru a-l face mai puțin acceptabil pentru alegătorii români. Acesta este, din perspectiva noastră, contextul.”

Presa românească ar trebui pusă la punct!

Nici presa nu este cum ar trebui pentru doamna ambasador: „Din păcate, multe televiziuni și social media preiau astfel de povești, le promulgă și le dau o anumită credibilitate.” Are și soluții pentru cum ar trebui pusă la punct presa asta: „Poate cineva trebuie să se uite la reglementarea mass-media și așa mai departe, dar, în termeni generali, este regretabil că acest tip de dezinformare este răspândit pe larg la nivelul publicului român”.

Nu mă pricep deloc la lumea diplomatică și căile ei complicate. Dar măcar atât știu și eu: pe un ambasador nu-l apucă trăncănitul aiurea. Nu vorbește public la nervi, sau după câteva schnapps-uri trase pe stomacul gol. O face doar la indicațiile exprese ale ministerului său de externe, în acest caz, Ministerul Federal de Externe de la Berlin. În cazul de față, indicațiile au urmat niște linii strategice lesne de bănuit.

Performant pentru nemți, catastrofal pentru români

Principala linie a fost protejarea imaginii propriului stat. Acuzația că „Berlinul controlează un premier desemnat” nu era doar un atac la adresa lui Siegfried Mureșan, ci o acuzație directă de ingerință politică ilegală adusă Germaniei, care trebuia combătută. Ministerul de Externe german a considerat necesar să respingă ferm suspiciunea potrivit căreia Germania ar folosi pârghii ascunse pentru a submina suveranitatea României.

Faptul că poziția Berlinului a fost una calculată este demonstrat și de intervenția simultană a unor alți oficiali germani, precum Gunther Krichbaum, ministrul de stat pentru Europa în cadrul Ministerului Federal de Externe al Germaniei, fostul șef al lui Siegfried Mureșan. Acesta a declarat că Mureșan a lucrat pentru el, deoarece a fost „deosebit de impresionat de performanța sa, de înțelegerea chestiunilor politice și de implicarea de care a dat dovadă. În 2009, dânsul a trecut la următoarea etapă a carierei sale profesionale, la Bruxelles.” Într-un cuvânt, a fost sedus de competențele sale. Să nu moară de râs, măcar cei care i-au citit programul de guvernare?

L-au lăudat, de l-au îngropat

Intervenția publică a ambasadoarei Germaniei în susținerea premierului desemnat, realizată deloc întâmplător cu câteva zile înainte de votul din Parlament, se dovedește a fi catastrofală pentru Siegfried Mureșan. Îl apără și îl laudă exact cei bănuiți că-i țin lesa. Intervenția doamnei ambasador a generat un efect de bumerang prin validarea involuntară a unei teme serioase, de mare sensibilitate pentru România și a alimentat percepția de ingerință externă.

Deși mesajul a urmărit demontarea unor acuzații considerate dezinformări, momentul ales a consolidat suspiciunile și a adâncit imposibilitatea asigurării unei majorități parlamentare. Fiind vorba despre o doamnă, evit să calific cu voce tare natura gestului.

Numitorul comun al unui lung șir de termeni

Klaus Iohannis, Dominic Fritz, Combinația „Ilie Bolojan-Rheinmetall”, Cooperativa „Anti-americană” de la Palatul Victoria și acum Siegfried Mureșan. Doar câteva repere în privința cărora nu trebuie să fii un specialist în ingerințe externe ca să le dibui numitorul comun: Germania.