Potrivit Ziarului Lumina, Mitropolia Basarabiei este o biserică ortodoxă autonomă, de stil vechi, în cadrul Patriarhiei Române, reactivată pe 14 septembrie 1992. Mitropolia Basarabiei este recunoscută oficial drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcționat până în anul 1944 inclusiv. Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicție canonică asupra diasporei ortodoxe române din răsărit.

Mitropolia Basarabiei numără patru episcopii istorice sufragane: Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălți (fosta Episcopie a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie de Cetatea Albă și Ismail) și Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria).

Mitropolia Basarabiei a fost creată după Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chișinău la rangul de Mitropolie. Decizia înființării a fost luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923. Organizarea propriu‑zisă s‑a făcut prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925. Ahiepiscopul de Chișinău, Gurie Grosu, a fost ridicat la rangul de Mitropolit al Basarabiei, pe 21 aprilie 1928. La acea dată, jurisdictia Mitropoliei Basarabiei cuprindea Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia Hotinului și Episcopia Cetății Albe - Ismail.

În timpul ocupației sovietice din 1940‑1941 și mai apoi sub regim sovietic, din 1944 până în 1992, Mitropolia Basarabiei și‑a încetat activitatea, fiind înlocuită cu structură necanonică - Eparhia Chișinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei și a întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea canonică a Patriarhiei Ruse.

Ca răspuns la cererile Adunării eparhiale din 14 septembrie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 19 decembrie 1992 a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei.

Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de Guvernul Republicii Moldova la 30 iulie 2002, după 10 ani de prigoană din partea autorităților de stat și a clericilor din jurisdicția Patriarhiei Ruse. Mitropolia Basarabiei s‑a judecat cu statul Republica Moldova în toate instanțele din republică, ajungând la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.

Statul Republica Moldova și Mitropolia Moldovei, structura locală a Patriarhiei Moscovei, au pierdut în cele din urmă la CEDO în fața Mitropoliei Basarabiei, structura locală a Patriarhiei Române, rezultat care a însemnat o victorie pentru neamul românesc și pentru Biserica strămoșească în teritoriul românesc dintre Prut și Nistru.