După ce ne-am autosabotat economic, blocând portul Constanța pentru agenții economici români, pentru a asigura cale liberă navelor ucrainene, după ce tirurile supraîncărcate din Ucraina ne-au distrus drumurile, după ce le-am acordat refugiaților bani și drepturi de care românii nici nu visează să beneficieze, iată că ne primim răsplata. Ucraina profită de susținerea SUA și a UE în conflictul cu Rusia și forțează un proiect la care lucrează din 2000. Deschiderea pentru circulația navelor mari a canalului Bâstroe. Care sunt consecințele pentru România? Dezastruoase. Pe lângă distrugerea Delei Dunării, România va rămâne fără apă pe brațele Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe, iar taxele percepute pentru navigația pe canalul Sulina se vor muta în Ucraina. ”Acum ucrainenii folosesc această situație nefericită a războiului în avantajul lor. Joacă o carte. Prin canalul Bâstroe ucrainenii ajung unde ar ajunge și când navigau pe brațul Sulina, dar prin brațul Sulina costă bani. Există statistici care arată că, la deschiderea navigației pe brațul Bâstroe, chiar după faza I, la 5 metri și un pic adâncime, mare parte din traficul pe Sulina s-a mutat pe Bâstroe, pentru că ucrainenii percepeau taxe mult mai mici la tranzitarea canalului”, ne-a declarat Marian Tudor, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea (INCDDD). În plus, România are proiecte pe care le dezvoltă la Sulina, cu zona liberă, cu zone de acostare, și ar însemna o lovitură economică foarte grea pentru țara noastră. Dacă lucrările la canalul Bâstroe vor continua, riscul va fi ca România să aibă mai puțină apă pe brațele Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe, iar factorul de control al Deltei Dunării este apa, fără care vor fi afectate și flora și fauna. Și așa au început să apară din ce în ce mai des ani secetoși, care au condus la scăderea debitelor Dunării, susțin specialiștii.

Și totuși, directorul general al INCDDD Tulcea, Marian Tudor, nu crede că ucrainenii vor putea să sape brațul Chilia. Acesta amintește că așa a fost și la primul diferend. Ucrainenii au făcut lucrările pe brațul Bâstroe și a răbufnit în public abia când au ieșit pe brațul Chilia, adică pe ape comune. ”Că nu-i tot aia ca atunci când sapi la tine în curte și vecinul doar te înjură peste gard. Lucrările de adâncire pe care le-au făcut și le mai fac încă la canalul Bâstroe nu sunt suficiente pentru scopul lor. Următorul pas necesar este să adâncească pragurile de pe brațul Chilia până la adâncimea care să permită navigația cu vase mari. Dar aici se intră pe teritoriu comun și este deja mult mai complicat pentru că șenalul, porțiunea cea mai adâncă, nu este totdeauna pe mijloc, ci depinde de sinuozitatea brațului. Deci săpăturile ar trebui făcute câteodată mai spre un mal, altădată mai spre celălalt mal, iar asta presupune acordul total al vecinului. Iar la o eventuală încălcare a frontierelor, nivelul la care se discută este altul”, ne-a precizat Marian Tudor, directorul general al INCDDD Tulcea.

Scandalul a început, de fapt, pe 16 ianuarie 2022. Filiera folosită de ucraieni, de data aceasta, a fost Ministerul Transporturilor, nu Ministerul de Externe, cum ar fi trebuit. În mod obișnuit, când se discuta despre problema Bâstroe, tot schimbul de documente, studii, orice, se făcea prin Ministerul de Externe. De data aceasta, la Reprezentanța permanentă a României la UE, a venit o solicitare din parte Ucrainei pe transporturi, de includere a canalului Bâstroe în coridorul European TEN-T, semn că aranjamentul s-a făcut deja la Comisia Europeană. În 18 ianuarie solicitarea a plecat spre România și în 7 februarie a reacționat Ministerul Transporturilor, trimițând o informare la Ministerul Mediului. Iar termenul impus de Comisia Europeană pentru a primi un punct de vedere era de o lună, adică 17 februarie.