Adevărul e mort și există mai mulți moștenitori. Trăiască adevărurile! 
 
Statuile din parc mărturisesc plângând ca n-au făcut nimic rău de când au fost cioplite. Totuși, pentru că piatra sau bronzul lor durează, deranjează. S-ar părea că nu mai contează. Ceea ce e azi la modă e relativul. Relativul e fluid, e inamicul adevărului care e dur. Relativul e multicolor, adevărul e alb sau negru. Poate cu puțin gri. 
Dar relativul e la putere, deci trăiască Relativul! Trăiasca pururea PUR -  Partidul Unității Relative. Sună ciudat? Mă iertați, m-a luat valul! Valul schimbării. Ce schimbăm? Schimbăm ce știm cu ce nu știm, nu contează, schimbare să fie. Dacă adevărul a murit și totul e relativ (trăiască Einstein!), schimbarea e noua regină. Mă schimb odată cu hainele. Azi sunt roz, mâine albastru. Azi verde, ecologic, mâine roșu. Sau verde vine din roșu? Pardon, m-am încurcat în culorile astea, m-am zăpăcit! Sus, jos, dreapta, stânga sunt la fel, cine le mai deosebește de când a murit adevărul? Centru. Cel mai bine e la centru. E cald și bine. De acolo poți vedea totul echidistant. 
 
Dar stați puțin, echidistant înseamnă la distanțe egale. Cum calculăm? Dacă adevărul a murit, matematica e depășită. Acum există matematici. Una a mea, alta a ta, alta a lui. Deci, pentru tine 2+2=5. Bravo, să fii sănătos! La mine face 4. Cum, nu e bine? Trebuie să facă 5 și la mine? Păi... nu suntem egali? Dacă mie îmi plac statuile, matematica euclidiană și fizica newtoniană, aia în care îți cade piatra în cap dacă o arunci în sus și nu pleacă în alte universuri ca la relativiști, care e problema? Problema sunt eu? Te deranjez cu 2+2-ul meu și cu piatra? Ce să fac? Să îmi cer scuze? Să îmi scuz matematica? Bine, dacă zici tu...nu vreau să te supăr. Dar nu vor cădea clădirile, podurile, tot ceea ce am construit? Nu contează? Păi tu, tu nu stai într-o cladire, dacă va cădea peste tine? Cu matematica nu te poți juca, îți dă peste bot, mori dacă n-o respecți. Ăăă... zici că e ca adevărul, relativă? 
Chiar și omul? Și ce facem acum? Mai trăim? Schimbarea și revoluția perpetuă, zici tu? Dar sunt miliarde care nu gândesc așa, ce le facem? Îi schimbăm și pe ei? Dacă nu vor? Știu, gata, nu-mi răspunde, să vedem dacă-mi amintesc...cum era? „Dacă nu știu, îi vom învăța, dacă nu pot, îi vom ajuta, daca nu vor, îi vom obliga!”. Parcă am mai auzit asta, chiar de curând. Nu știai că istoria se repetă? Dacă nu îți amintești trecutul, ești condamnat să-l repeți, zicea un spaniol.
 
Dar, dacă Adevărul a murit, ai grijă când va învia! Ți-e frică? Nu trebuie, ai făcut legi prin care ai decretat că adevărul e mort și nu va mai face adepți. Dar dacă totul e relativ, ce facem cu legile? Simți cum te trec fiori? Dacă Adevărul se va întoarce într-o zi, ce te faci? Ai tu grijă, este? Te-ai gândit la tot, ai un plan și pentru asta, știu. 
Dar Adevărul nu face planuri, el Este. Acum e mort, ziceți voi, dar amintiți-vă: când va învia, va judeca.