ascultă articolul

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis definitiv, joi, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Mineriadei din 1990, în care au fost trimiși în judecată 13 persoane , între care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman. șeful lui de cabinet Adrian Sârbu și fostul director SRI Virgil Măgureanu, pentru refacerea de la zero a urmăririi penale, după ce toate probele strânse de procurori au fost anulate.

Pe scurt, conform opiniei subsemnatului, parte în dosar, ca și în cazul Dosarului Revoluției, Rechizitoriul Dosarului Mineriadei a fost transmis instanței - într-un moment politic propagandistic - fără a fi complet finalizat și cu vicii de procedură, tocmai pentru a putea fi apoi returnat la Parchetul Militar și a se tergiversa la nesfârșit judecata - sau măcar până moare Iliescu liniștit, în patul lui călduț din Primăverii, cartierul nomenklaturii roșii. Aceeași practică a fost întreprinsă și de Dan Voinea, groparul Dosarului Revoluției și complice cu criminalii din Decembrie 1989, care și-au continuat activitatea criminală și în Iunie 1990.

Viorel Ene, președintele Asociației Victimelor Mineriadelor din România, îl acuză pe judecătorul cauzei că este mason și a răspuns unor ordine oculte, după cum puteți citi mai jos.

Vedeți și MINERIADA din 13 – 15 iunie 1990. Mărturii, documente, fotografii, VIDEO.

Instanța supremă a respins joi toate contestațiile depuse la dosar de Parchetul General și părțile vătămare, fiind menținută o decizie din 8 mai 2019 a unui judecător de cameră preliminară, prin care s-a constatat nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari și s-a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale, transmite Agerpres.

Pentru probarea dosarului au fost audiate 46 de persoane, având calitatea de inculpat sau suspect, 1388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, fiind emise circa 2300 de citații. Dosarul are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit 2.000 de file.

În mai 2019, judecătorul de cameră preliminară a admis cererile și excepțiile invocate de inculpații din acest dosar, printre care și fostul președinte Ion Iliescu, de partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne, precum și excepțiile ridicate din oficiu de magistrat.

"Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/P/2014 din 12 iunie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare, sub următoarele aspecte: sub aspectul nelegalității constând în lipsa dispoziției de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpații Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil și Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990; sub aspectul nelegalității urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce privește comiterea infracțiunii de crime împotriva umanității în varianta normativă a uciderii unor persoane (art. 439 alin. (1) lit. a); în ceea ce privește descrierea faptelor reținute prin actul de sesizare în sarcina inculpaților, indicarea și analiza mijloacelor de probă", se arăta în decizia magistratului, menținută joi de un alt complet de la ÎCCJ.

De asemenea, instanța a constatat nulitatea mai multor acte de urmărire penală, respectiv rezoluții ale Parchetului Militar, printre care și cea din 9 iunie 2005, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale față de Ion Iliescu.

"Dispune excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale. Restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare", se menționează în decizia judecătorului.

Judecătorul care a dat decizia este Constantin Epure. El a făcut parte și din completul care l-a condamnat pe Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul „Bombonica”.

Practic, prin această decizie, procurorii trebuie să refacă de la zero ancheta în acest dosar.

Președintele Asociației Victimelor Mineriadelor din România, Viorel Ene, care se zbate de aproape 30 de ani să-i aducă în fața Justiției pe vinovați, a izbucnit supărat: "JUSTIȚIA CORUPTĂ ȘI ASERVITĂ POLITIC A DISTRUS DOSARUL REPRESIUNII DIN IUNIE 1990, ANULÂND TOATE PROBELE DIN DOSAR STRÂNSE DE-A LUNGUL A 30 DE ANI ! Judecatorul mason Epure Constantin din ordinul Masoneriei și al SRI - care nu voia să fie considerat parte responsabilă în Dosar -. a anulat toate probele pretinzând că inculpaților nu li s-au adus la cunoștiintă învinuirile. Soluția lui a fost îmbrățișată și de judecatoarele care au judecat contestația noastră.

Vedeți și Fotografii inedite din 13 iunie 1990 AICI. "Fenomenul Piața Universității 1989-1990. 30 de ani”.

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și președinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informații; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

De asemenea, au fost deferiți justiției: amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreședinte al CPUN; Adrian Sârbu, șef de cabinet și consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieș Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele aparținând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susțineau că, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice, în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, SRI, precum și peste 10.000 de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a 4 persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În realitate însă, numărul morților și răniților a fost mult mai mare, conform anchetei Ligii Studenților la care semnatarul acestor rânduri a participat, cercetare bazată pe mărturiile noastre și ale colegilor noștri din acele zile, documentate inclusiv prin mijloace foto/video.

În cadrul acestei acțiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate și transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reținute până în după-amiaza aceleiași zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară, scrie Agerpres incomplet, fără a finaliza știrea, și anume prin completarea cu informația că aceasta s-a petrecut pe 13 iunie, ulterior, pe 14 iunie cât și pe 15 iunie 1990, urmând arestarea și reținerea ilegală a peste 1000 de tineri și studenți, închiși în condiții inumane și maltratați bestial - chiar și sub ochii procuroarei Monica Macovei - la fostele unități ale Securității de la Băneasa și Măgurele.

Vom reveni pe acest subiect. Pâna atunci, vă oferim spre lectură Dosarul:

Dosarul Mineriada, rechizit... by Emilian Isaila