PROPUNERE LEGISLATIVĂ

Lege privind încetarea exploatării private a jocurilor de noroc și protejarea populației împotriva dependenței, fraudelor și riscurilor sociale asociate

Document de lucru pentru consultare publică și parlamentară

Versiune: 8 iulie 2026

Principiu central: statul nu trebuie să permită profit privat din dependență, vulnerabilitate socială și pierderea veniturilor familiale.

Notă: Acest document este o propunere civică-legislativă. Pentru depunerea formală în Parlament, textul trebuie verificat de juriști specializați în tehnică legislativă, drept constituțional, drept european și drept fiscal.

Cuprins

I. Preambul

II. Expunere de motive

III. Principiile propunerii legislative

IV. Text legislativ propus

  Capitolul I — Dispoziții generale și definiții

  Capitolul II — Interdicția exploatării private și limitarea Loteriei Române

  Capitolul III — Desființarea accelerată a aparatelor de tip slot-machine

  Capitolul IV — Blocarea fluxurilor financiare, carduri, transferuri și criptoactive

  Capitolul V — Contracte, spații închiriate și proprietari de bună-credință

  Capitolul VI — Fondul Național pentru Prevenirea și Repararea Efectelor Jocurilor de Noroc

  Capitolul VII — Date, audit final, raportare și control public

  Capitolul VIII — Sancțiuni, răspundere și dispoziții tranzitorii de încetare

  Capitolul IX — Dispoziții finale

V. Concluzie

VI. Anexă — Temeiuri legislative, instituționale și surse documentare

I. Preambul

Având în vedere că, potrivit legislației în vigoare, organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie o activitate reglementată strict și aflată sub controlul statului;

Având în vedere că acest regim este, în prezent, exploatat în mare parte prin operatori privați autorizați și licențiați de stat;

Având în vedere că jocurile de noroc nu reprezintă o activitate economică obișnuită, ci o activitate cu risc social, medical, fiscal și criminogen ridicat;

Având în vedere că, în anul 2024, potrivit datelor publice asociate auditului Curții de Conturi privind activitatea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, rezidenții din România au mizat peste 96,1 miliarde lei la jocuri de noroc, iar venitul brut declarat al operatorilor a fost de aproximativ 19,1 miliarde lei [S15];

Având în vedere că taxele de licență și autorizare încasate din domeniul jocurilor de noroc au fost de ordinul miliardelor de lei, însă aceste venituri nu pot justifica menținerea unui model economic bazat pe exploatarea privată a comportamentelor adictive și a vulnerabilităților sociale;

Având în vedere că România a înregistrat un deficit bugetar de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB în anul 2024, ceea ce impune un control riguros asupra domeniilor economice cu risc de evaziune, taxe nedeclarate și fluxuri financiare dificil de verificat [S14];

Având în vedere că Direcția Națională Anticorupție a instrumentat dosare privind infracțiuni de corupție în legătură cu organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, inclusiv cazuri privind exploatarea unor aparate de tip slot-machine fără licență sau autorizație, cu prejudicii importante pentru bugetul statului [S7, S8];

Având în vedere că DIICOT, Poliția Română și alte organe competente au intervenit în cauze privind fraudarea aparatelor de jocuri de noroc, acces ilegal la sisteme informatice, alterarea datelor informatice, fraudă informatică, evaziune fiscală și alte fapte asociate mediului jocurilor de noroc [S9];

Având în vedere că auditul Curții de Conturi asupra activității ONJN pentru anul 2024 a constatat abateri de conformitate semnificative și generalizate, prejudicii pentru bugetul statului, taxe de autorizare neîncasate sau nedeclarate, diferențe între sumele datorate și cele declarate de operatori și riscuri de taxe nedeclarate în sectorul jocurilor online [S6];

Având în vedere că minorii sunt expuși în mod îngrijorător la jocurile de noroc, deși legea interzice participarea acestora, iar cercetări recente arată că aproximativ 22,4% dintre liceenii din România au declarat că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc [S16];

Având în vedere că jocurile de noroc pot produce dependență comportamentală, îndatorare, destrămarea familiilor, abandon școlar, scăderea productivității, probleme de sănătate mintală, violență domestică, izolare socială și alte efecte grave asupra comunităților;

Având în vedere că sălile de jocuri de noroc, platformele online, terminalele financiare, plățile prin carduri, transferurile rapide, criptoactivele și instrumentele similare pot crea vulnerabilități pentru evaziune fiscală, spălare de bani, fraudă informatică, camătă, exploatarea persoanelor vulnerabile și alte forme de criminalitate conexă;

Având în vedere că statul român are obligația de a proteja sănătatea publică, ordinea publică, minorii, familia, comunitățile locale și integritatea bugetului public;

Prezenta propunere legislativă urmărește încetarea exploatării private a jocurilor de noroc, retragerea delegării către operatori privați și păstrarea exclusivă a unei forme limitate de loterie de stat, organizată transparent, cu frecvență redusă, fără mecanisme de joc continuu, fără aparate de tip slot-machine, fără jocuri online adictive și fără publicitate agresivă.

II. Expunere de motive

1. Dimensiunea financiară a fenomenului

Jocurile de noroc au ajuns să ruleze sume foarte mari în România. Datele publice asociate auditului Curții de Conturi indică, pentru anul 2024, mize de peste 96,1 miliarde lei și un venit brut declarat al operatorilor de aproximativ 19,1 miliarde lei [S15]. Aceste valori arată că fenomenul nu mai poate fi tratat ca divertisment marginal.

În acest domeniu trebuie diferențiat între suma mizată și pierderea efectivă a populației. Suma mizată poate include rulaje repetate ale acelorași bani, însă venitul brut declarat al operatorilor indică amploarea economică a sectorului și nivelul pierderilor nete agregate suportate de participanți înainte de taxe, costuri și alte ajustări contabile.

2. Veniturile statului nu justifică daunele sociale

Statul a încasat sume importante din taxe de licență și autorizare. Totuși, aceste venituri nu trebuie analizate izolat, ci în raport cu daunele sociale, familiale, medicale, fiscale și instituționale ale fenomenului.

Un stat responsabil nu poate justifica menținerea unei industrii cu risc adictiv ridicat doar pentru că aceasta produce venituri bugetare. Scopul central trebuie să fie protecția cetățeanului, nu maximizarea veniturilor publice din comportamente de risc.

3. Deficitul bugetar și vulnerabilitatea fiscală

În anul 2024, Ministerul Finanțelor a indicat un deficit bugetar de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB [S14]. Într-un asemenea context, statul are obligația să controleze riguros orice domeniu cu fluxuri financiare mari, risc de evaziune, dificultăți de verificare și potențial de taxe nedeclarate.

Auditul Curții de Conturi privind ONJN a semnalat deficiențe majore de monitorizare și control, inclusiv nerealizarea unor verificări privind raportările operatorilor și datele aferente jocurilor la distanță [S6].

4. Intervenții DNA, DIICOT și Poliție

Existența unor intervenții DNA și DIICOT în domeniul jocurilor de noroc arată că riscurile nu sunt doar teoretice. DNA a publicat un dosar privind fapte de corupție și desfășurarea fără licență sau autorizație a unor activități din domeniul jocurilor de noroc, cu menționarea unor persoane fizice și juridice [S7]. DNA a publicat ulterior și soluția definitivă, inclusiv amenzi penale și dizolvarea unor persoane juridice implicate [S8].

Relatările publice privind intervenții DIICOT și ale Poliției au indicat cauze referitoare la fraudarea aparatelor de jocuri de noroc, acces ilegal la sisteme informatice, alterarea datelor informatice, fraudă informatică și evaziune fiscală [S9]. Aceste cazuri susțin necesitatea unei abordări legislative ferme.

5. Expunerea minorilor și tinerilor

OUG nr. 77/2009 interzice accesul minorilor în locații specializate pentru jocuri de noroc și participarea acestora la orice tip de joc de noroc [S1]. Cu toate acestea, studiul CeSIP „Betting on a Better Future” indică o expunere îngrijorătoare a liceenilor la jocuri de noroc, aproximativ 22,4% declarând că au participat cel puțin o dată [S16].

Această situație justifică interdicții stricte de publicitate, sponsorizare, influenceri, bonusuri, aplicații mobile adictive și orice mecanism de normalizare a jocurilor de noroc în rândul adolescenților și tinerilor.

6. Riscuri pentru familie, comunitate și sănătate publică

Organizația Mondială a Sănătății tratează jocurile de noroc ca problemă de sănătate publică, iar literatura medicală recunoaște jocul problematic ca tulburare comportamentală adictivă [S17, S18].

Efectele sociale pot include îndatorare, conflicte familiale, pierderea locului de muncă, scăderea performanței școlare sau profesionale, probleme de sănătate mintală, izolare și vulnerabilitate economică. Aceste costuri nu sunt acoperite suficient prin taxele plătite de operatori.

7. Riscuri criminogene și financiare

Domeniul jocurilor de noroc prezintă vulnerabilități specifice: rulaje mari, numerar, plăți rapide, conturi online, câștiguri repetate, verificări tehnice complexe și posibilitatea utilizării unor intermediari financiari sau digitali.

Regulamentul (UE) 2023/1113 confirmă importanța trasabilității transferurilor de fonduri și criptoactive pentru prevenirea, depistarea și investigarea spălării banilor și finanțării terorismului [S12]. De aceea, prezenta propunere include obligații pentru bănci, instituții de plată, procesatori, scheme de carduri și furnizori de servicii privind criptoactivele.

III. Principiile propunerii legislative

1.       Profitul privat din jocuri de noroc trebuie încetat, deoarece domeniul exploatează vulnerabilitatea economică și psihologică a cetățenilor.

2.       Păstrarea exclusivă a unei loterii publice de stat este admisibilă numai dacă aceasta este strict limitată, lentă, transparentă, fără mecanisme de joc continuu și fără publicitate agresivă.

3.       Interdicția trebuie să vizeze mecanismul economic și tehnic al jocurilor de noroc, nu doar denumirea comercială. Se interzic orice forme redenumite care reproduc miză, hazard, premiu, repetare și profit privat.

4.       Păcănelele trebuie desființate accelerat, cu oprire, sigilare, inventariere și eliminare fizică, fără perioadă comercială de tranziție.

5.       Băncile, instituțiile de plată, schemele de carduri, portofelele electronice, procesatorii, serviciile de transfer de bani și furnizorii de criptoactive trebuie să blocheze plățile către jocuri de noroc private sau interzise.

6.       Contractele private nu pot prevala asupra unei norme de ordine publică adoptate pentru protecția sănătății publice, a minorilor, a familiei și a integrității financiare a statului.

7.       Proprietarii de spații care acționează cu bună-credință trebuie protejați, dar destinația de jocuri de noroc private trebuie interzisă.

8.       Veniturile nete ale Loteriei Române trebuie direcționate către prevenire, tratament, reabilitare, centre specializate, programe pentru minori, cercetare și combaterea pieței ilegale.

9.       Foștii angajați care au lucrat legal în domeniu trebuie sprijiniți prin reconversie profesională, pentru a evita transferul costului social asupra acestora.

IV. Text legislativ propus

Lege privind încetarea exploatării private a jocurilor de noroc și protejarea populației împotriva dependenței, fraudelor și riscurilor sociale asociate

Capitolul I — Dispoziții generale și definiții

Articolul 1 — Obiectul legii

Prezenta lege reglementează încetarea organizării și exploatării jocurilor de noroc de către operatori privați, instituie regimul unic permis al loteriei publice de stat și stabilește măsuri pentru protecția populației, combaterea dependenței, prevenirea fraudelor și blocarea fluxurilor financiare asociate jocurilor de noroc private ori interzise.

Articolul 2 — Principiul general

Organizarea și exploatarea jocurilor de noroc pe teritoriul României se exercită exclusiv de stat, numai în forma limitată a loteriei publice de stat, în condițiile prezentei legi.

Statul nu poate autoriza, concesiona, delega sau permite exploatarea jocurilor de noroc în scop de profit privat, indiferent de tehnologie, platformă, mijloc de plată sau locul de stabilire a operatorului.

Articolul 3 — Definiții

În sensul prezentei legi, prin joc de noroc privat sau interzis se înțelege orice mecanism economic, digital, tehnic sau contractual care implică miză ori echivalent economic, hazard total sau parțial, posibilitatea obținerii unui premiu, repetare și obținerea de profit privat din participarea persoanelor aflate pe teritoriul României.

Prin miză sau echivalent economic se înțelege orice sumă de bani, credit virtual, token, voucher, punct, activ digital, criptoactiv, bun, serviciu, drept sau avantaj patrimonial care poate fi convertit, utilizat sau valorificat direct ori indirect.

Prin operator privat se înțelege orice persoană juridică de drept privat, entitate afiliată, beneficiar real, persoană interpusă, platformă, procesator, organizator, promotor, intermediar sau altă entitate care organizează, exploatează, facilitează ori beneficiază economic din jocuri de noroc private sau interzise.

Articolul 4 — Interdicția eludării prin redenumire sau tehnologie

Este interzisă organizarea, exploatarea, promovarea sau facilitarea oricărei activități care reproduce mecanismul jocurilor de noroc interzise, indiferent de denumirea comercială, forma juridică, suportul tehnologic, locația, platforma, moneda utilizată sau modul de acces.

Interdicția se aplică inclusiv activităților prezentate ca jocuri de abilitate, concursuri promoționale, videoloterii, terminale de divertisment, simulatoare, jocuri demonstrative, jocuri cu puncte, tokenuri, credite virtuale, vouchere, premii indirecte, active digitale sau orice alt mecanism echivalent.

Orice act juridic, schemă tehnică sau aranjament comercial încheiat cu scopul de a evita interdicțiile prevăzute de prezenta lege este nul de drept.

Capitolul II — Interdicția exploatării private și limitarea Loteriei Române

Articolul 5 — Interdicția exploatării private

Se interzice organizarea, exploatarea, promovarea, finanțarea, intermedierea sau facilitarea jocurilor de noroc de către operatori privați, indiferent de forma juridică, locație, platformă, tehnologie, mijloc de acces, instrument de plată sau statul în care operatorul este stabilit.

Interdicția se aplică și operatorilor stabiliți în afara României care permit accesul, participarea, plata, promovarea sau retragerea câștigurilor de către persoane aflate pe teritoriul României.

Articolul 6 — Jocuri interzise în mod expres

·       a) aparatele de tip slot-machine, cunoscute în limbaj curent ca păcănele;

·       b) terminalele electronice de joc rapid;

·       c) videoloteriile cu funcționare similară aparatelor de tip slot-machine;

·       d) cazinourile private;

·       e) pariurile sportive private;

·       f) pariurile online;

·       g) jocurile de cazino online;

·       h) pokerul comercial cu miză;

·       i) jocurile cu miză, rezultat imediat și repetare rapidă;

·       j) mecanismele de tip bonus, rotiri gratuite, cashback, puncte de fidelitate, conturi VIP, promoții de retenție sau alte stimulente comportamentale.

Articolul 7 — Regimul unic permis al loteriei publice de stat

Compania Națională Loteria Română poate organiza exclusiv jocuri loto clasice, cu extrageri periodice, frecvență redusă, miză limitată și regulament transparent.

Loteria publică de stat nu poate organiza, exploata, achiziționa, externaliza sau promova jocuri rapide, aparate electronice de tip slot-machine, terminale video, jocuri de cazino, pariuri sportive, platforme de joc continuu, bonusuri, conturi VIP, mecanisme de fidelizare ori aplicații digitale care stimulează participarea repetitivă.

Numărul maxim de extrageri pentru fiecare joc loto principal se stabilește prin lege sau hotărâre de Guvern, cu respectarea principiului frecvenței reduse și al minimizării riscului adictiv.

Achizițiile, serviciile de software, procesarea plăților, consultanța, publicitatea și serviciile tehnice ale Loteriei Române nu pot fi atribuite foștilor operatori privați de jocuri de noroc, beneficiarilor reali ai acestora sau entităților afiliate acestora, pentru o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 8 — Publicitatea și sponsorizările

Se interzice publicitatea la jocuri de noroc în spațiul public, online, la televiziune, radio, în presă, pe platforme sociale, prin influenceri, afiliați, coduri promoționale, sponsorizări sportive, evenimente culturale, competiții sportive și orice alt mijloc de comunicare comercială.

Loteria publică de stat poate publica doar informări neutre privind extragerile, regulamentele, câștigurile și destinația socială a fondurilor, fără mesaje care să stimuleze participarea, să creeze urgență, să sugereze îmbogățire sau să banalizeze riscul.

Articolul 9 — Protecția minorilor și a tinerilor

Participarea minorilor la orice formă de joc de noroc rămâne interzisă.

Pentru loteria publică de stat, participarea este permisă numai persoanelor care au împlinit vârsta stabilită de lege. În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul prezintă Parlamentului o evaluare privind oportunitatea creșterii vârstei minime la 21 de ani.

Este interzisă orice comunicare, promovare, mecanică digitală, aplicație sau campanie care poate viza direct sau indirect minorii.

Capitolul III — Desființarea accelerată a aparatelor de tip slot-machine

Articolul 10 — Interdicția imediată a păcănelelor

Aparatele de tip slot-machine, terminalele electronice de joc rapid, videoloteriile cu funcționare similară și orice alte dispozitive care permit joc repetitiv cu miză, rezultat imediat și reluare rapidă se interzic pe teritoriul României.

Pentru aceste aparate nu se instituie o perioadă de tranziție comercială. Termenele prevăzute de prezentul capitol au exclusiv scop administrativ, fiscal, tehnic și de control.

Articolul 11 — Termene de oprire, sigilare și eliminare

·       a) în termen de 24 de ore de la intrarea în vigoare a legii se interzice accesul publicului la aparate, se oprește orice promovare și se elimină sau dezactivează bancomatele, terminalele financiare și automatele pentru criptoactive din incintă, spațiile comune, zona de acces direct ori imediata vecinătate;

·       b) în termen de 72 de ore se dezactivează, se scot din funcțiune și se sigilează aparatele de către autoritățile competente sau sub supravegherea acestora;

·       c) în termen de 7 zile operatorii declară către ONJN, ANAF și ONPCSB toate aparatele deținute, seriile acestora, locațiile, încasările aferente ultimelor 12 luni, conturile bancare utilizate și beneficiarii reali;

·       d) în termen de 15 zile aparatele, reclamele, echipamentele și materialele promoționale se retrag fizic din spațiile accesibile publicului;

·       e) în termen de 30 de zile aparatele sunt casate, dezmembrate, transformate în echipamente fără funcție de joc sau exportate numai cu documente vamale și fiscale complete, sub controlul autorităților competente.

Articolul 12 — Interdicția transferului și reintroducerii

După intrarea în vigoare a prezentei legi, acceptarea de mize, permiterea accesului publicului, repunerea în funcțiune, mutarea nedeclarată, ascunderea, vânzarea internă, transferul către persoane interpuse sau reintroducerea pe teritoriul României a aparatelor prevăzute la art. 10 constituie încălcare gravă a legii.

În cazul încălcării, autoritățile competente dispun confiscarea aparatelor, confiscarea veniturilor obținute, sancționarea operatorului și sesizarea organelor de urmărire penală, dacă fapta poate constitui infracțiune.

Capitolul IV — Blocarea fluxurilor financiare, carduri, transferuri și criptoactive

Articolul 13 — Interzicerea mijloacelor de plată pentru jocuri private

De la data intrării în vigoare a prezentei legi, se interzice acceptarea, autorizarea, procesarea, compensarea, decontarea sau facilitarea oricărei plăți destinate organizării, exploatării ori participării la jocuri de noroc private sau interzise potrivit prezentei legi.

Interdicția se aplică indiferent de instrumentul de plată utilizat, inclusiv carduri de debit, carduri de credit, carduri preplătite, carduri emise sub scheme internaționale de plată, transfer bancar, transfer instant, ordin de plată, debitare directă, aplicații de plată, portofele electronice, servicii de transfer de bani, carduri virtuale, vouchere, tokenuri, credite virtuale, criptoactive, stablecoins, monede virtuale sau orice alt mecanism economic care permite transferul direct ori indirect de valoare.

Articolul 14 — Obligațiile băncilor și prestatorilor de servicii de plată

Băncile, instituțiile financiare nebancare, instituțiile de plată, instituțiile emitente de monedă electronică, procesatorii de plăți, furnizorii de portofele electronice, operatorii de carduri, schemele de carduri, furnizorii de servicii privind criptoactivele și orice alte entități care facilitează transferuri de valoare au obligația de a bloca plățile către sau dinspre jocuri de noroc private ori interzise.

Obligația include blocarea plăților directe, plăților către comercianți paravan, plăților codificate sub activități comerciale false, plăților prin intermediari sau afiliați, alimentării conturilor de joc, retragerii câștigurilor provenite din activități interzise și conversiei fondurilor în criptoactive destinate jocurilor de noroc.

Articolul 15 — Lista națională de blocare financiară

ONJN, în cooperare cu ANAF, ONPCSB, BNR, ASF, ANCOM și alte instituții competente, întocmește și actualizează o listă națională de blocare financiară a operatorilor, beneficiarilor, conturilor, codurilor comerciale, domeniilor, aplicațiilor, portofelelor digitale, adreselor de criptoactive și procesatorilor utilizați pentru jocuri de noroc private ori interzise.

Lista se transmite de îndată entităților obligate. Acestea au obligația de a bloca relațiile financiare indicate în termen de maximum 24 de ore de la primirea notificării.

Articolul 16 — Interzicerea codurilor comerciale false

Este interzisă procesarea plăților pentru jocuri de noroc private ori interzise prin utilizarea unor coduri comerciale, denumiri de comerciant, conturi colectoare, firme afiliate, servicii intermediare sau descrieri de tranzacție care ascund natura reală a operațiunii.

Utilizarea unui cod comercial fals, a unei denumiri comerciale înșelătoare sau a unei entități interpuse constituie încălcare gravă a prezentei legi.

Articolul 17 — Interzicerea bancomatelor, terminalelor financiare și automatelor pentru criptoactive

Se interzice amplasarea, menținerea, exploatarea sau utilizarea în incinta, spațiile comune, zona de acces direct ori imediata vecinătate a locațiilor în care funcționează sau au funcționat jocuri de noroc a bancomatelor, terminalelor de retragere numerar, terminalelor de depunere numerar, terminalelor de creditare rapidă, terminalelor de tip cash advance, automatelor pentru cumpărarea, vânzarea, conversia sau transferul de criptoactive, terminalelor pentru portofele electronice, terminalelor pentru carduri preplătite, vouchere, tokenuri, credite virtuale sau orice dispozitive similare.

Prin automat pentru criptoactive se înțelege orice echipament fizic, terminal, kiosk, interfață electronică sau dispozitiv conectat la o platformă digitală care permite cumpărarea, vânzarea, conversia, transferul, retragerea sau depunerea de criptoactive, active virtuale, tokenuri, stablecoins sau alte valori digitale similare, indiferent de denumirea comercială utilizată.

Echipamentele prevăzute la prezentul articol se elimină sau se dezactivează în termen de 24 de ore de la intrarea în vigoare a legii.

Articolul 18 — Operațiuni financiare permise în perioada de încetare

După intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt permise exclusiv operațiunile financiare necesare pentru returnarea soldurilor existente în conturile jucătorilor, plata premiilor certe câștigate anterior, plata taxelor și impozitelor restante, plata salariilor datorate, plata chiriei și utilităților restante și plata costurilor de dezinstalare, transport, depozitare, casare sau audit final.

Aceste operațiuni se efectuează numai prin conturi bancare declarate către ANAF, ONJN și ONPCSB și sunt supuse verificării ulterioare. Este interzisă utilizarea excepțiilor pentru acceptarea de noi mize, alimentarea conturilor de joc, promovarea jocurilor de noroc sau continuarea activității comerciale.

Capitolul V — Contracte, spații închiriate și proprietari de bună-credință

Articolul 19 — Interzicerea destinației de jocuri de noroc

De la data intrării în vigoare a prezentei legi, nicio clauză contractuală nu poate fi interpretată ca acordând dreptul de a organiza, exploata, promova sau facilita jocuri de noroc interzise potrivit prezentei legi.

Contractele de închiriere, subînchiriere, comodat, asociere în participațiune sau orice alte contracte prin care un spațiu este pus la dispoziție pentru jocuri de noroc rămân valabile numai în măsura în care părțile modifică destinația spațiului către o activitate legală.

Clauzele care obligă proprietarul, locatorul sau orice alt titular al spațiului să permită continuarea jocurilor de noroc după intrarea în vigoare a legii sunt nule de drept.

Articolul 20 — Modificarea sau încetarea contractelor

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, părțile pot modifica prin act adițional destinația spațiului, exclusiv pentru o activitate legală.

În lipsa unui act adițional în termenul prevăzut, contractul încetează de drept în partea referitoare la folosirea spațiului pentru jocuri de noroc.

Încetarea contractului ca urmare a interzicerii prin lege a activității de jocuri de noroc nu dă dreptul operatorului la despăgubiri pentru profituri viitoare, pierdere de clientelă, pierdere de vad comercial sau investiții făcute pentru desfășurarea unei activități devenite interzise.

Proprietarul spațiului are dreptul să recupereze chiria, utilitățile, daunele materiale și alte obligații certe, lichide și exigibile datorate până la data încetării contractului sau până la data eliberării efective a spațiului.

Articolul 21 — Protecția proprietarilor de bună-credință

Proprietarii, locatorii, administratorii de clădiri și asociațiile comerciale care dețin sau administrează spații în care au funcționat jocuri de noroc au obligația de a nu permite continuarea activității interzise după termenele prevăzute de lege.

Proprietarii care notifică autoritățile cu privire la refuzul operatorului de a elibera spațiul sau de a opri activitatea nu răspund pentru faptele operatorului, dacă nu au participat la continuarea activității ilegale.

Proprietarii care permit cu bună știință continuarea jocurilor de noroc după expirarea termenelor prevăzute de lege se sancționează cu amendă și, după caz, cu sesizarea organelor penale competente.

Articolul 22 — Evacuarea accelerată

În cazul în care operatorul refuză să elibereze spațiul, să retragă aparatele sau să înceteze activitatea interzisă, proprietarul, ONJN, ANAF sau autoritatea competentă poate solicita instanței evacuarea accelerată.

Cererea de evacuare se judecă de urgență și cu prioritate. Continuarea activității de jocuri de noroc după notificarea autorităților atrage confiscarea mijloacelor de joc, confiscarea veniturilor obținute, amendarea operatorului și sesizarea organelor competente.

Capitolul VI — Fondul Național pentru Prevenirea și Repararea Efectelor Jocurilor de Noroc

Articolul 23 — Înființarea fondului

Se înființează Fondul Național pentru Prevenirea și Repararea Efectelor Jocurilor de Noroc, denumit în continuare Fondul, ca mecanism bugetar distinct și auditat, destinat exclusiv prevenirii, tratării și reparării efectelor sociale ale jocurilor de noroc.

Profitul net anual obținut din loteria publică de stat se virează integral către Fond, după plata premiilor, cheltuielilor administrative strict necesare și obligațiilor fiscale prevăzute de lege.

Sumele Fondului nu pot fi utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar, cheltuieli generale ale administrației publice, publicitate comercială, sponsorizări sportive cu scop promoțional sau finanțarea indirectă a oricărei activități care normalizează participarea la jocuri de noroc.

Articolul 24 — Destinația fondurilor

·       a) 50% pentru construirea, dotarea și funcționarea centrelor regionale de reabilitare pentru dependența de jocuri de noroc și alte adicții comportamentale;

·       b) 15% pentru programe de prevenire în școli, licee, universități și comunități locale, inclusiv educație financiară și campanii publice neutre privind riscurile jocurilor de noroc;

·       c) 10% pentru consiliere psihologică, psihiatrică, familială, socială și juridică destinată persoanelor afectate și familiilor acestora;

·       d) 10% pentru cercetare națională, colectare de date, registre publice, studii epidemiologice și raport anual privind impactul social, medical, fiscal și infracțional al jocurilor de noroc;

·       e) 10% pentru combaterea pieței ilegale a jocurilor de noroc, inclusiv blocarea operatorilor ilegali, verificarea fluxurilor financiare și cooperarea dintre ONJN, ANAF, ONPCSB, ANCOM, Poliția Română și alte instituții competente;

·       f) 5% pentru programe locale de sport, cultură, activități pentru copii și tineri, reconversia socială a spațiilor în care au funcționat anterior săli de jocuri de noroc și reconversia profesională a foștilor angajați.

Articolul 25 — Centre regionale de reabilitare

În termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul are obligația de a organiza o rețea de minimum 8 centre regionale de reabilitare pentru dependența de jocuri de noroc și alte adicții comportamentale.

Centrele regionale oferă evaluare psihologică și psihiatrică, terapie individuală, terapie de grup, consiliere familială, consiliere socială, consiliere financiară, reintegrare profesională și sprijin pentru familiile afectate.

În județele în care nu există servicii specializate, Fondul poate finanța înființarea de cabinete județene de consiliere, centre mobile și servicii de teleconsiliere.

Articolul 26 — Reconversia profesională a foștilor angajați

O parte din fondurile destinate programelor sociale poate fi utilizată pentru reconversia profesională a persoanelor care au lucrat legal în domeniul jocurilor de noroc, cu prioritate către activități din sănătate, asistență socială, servicii publice locale, educație, turism, producție, agricultură, economie digitală și servicii comunitare.

Sprijinul pentru reconversie nu poate fi acordat administratorilor, directorilor sau beneficiarilor reali ai operatorilor care au încălcat prezenta lege.

Capitolul VII — Date, audit final, raportare și control public

Articolul 27 — Conservarea datelor

Operatorii de jocuri de noroc care au desfășurat activități pe teritoriul României sau au permis accesul participanților aflați în România au obligația de a conserva, pentru o perioadă de minimum 10 ani, toate datele financiare, tehnice și operaționale privind activitatea desfășurată.

Obligația include registrele de mize, premii, retrageri, alimentări de cont, plăți către jucători, rapoarte de funcționare a aparatelor, loguri de server, modificări ale parametrilor tehnici, date privind beneficiarii reali, contractele cu procesatorii de plăți, contractele de afiliere, contractele de publicitate și orice alte informații relevante pentru verificarea fiscală, tehnică sau penală.

Articolul 28 — Raport final al operatorilor

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, operatorii au obligația de a pune la dispoziția ONJN, ANAF, ONPCSB și organelor competente un raport final complet privind activitatea desfășurată în ultimele 24 de luni.

Ștergerea, alterarea, ascunderea, transferul neautorizat sau refuzul de predare a datelor constituie încălcare gravă a legii și atrage răspunderea persoanei juridice, a administratorilor, directorilor, beneficiarilor reali și a persoanelor care au dispus ori tolerat fapta.

Articolul 29 — Raport anual către Parlament

Guvernul prezintă anual Parlamentului un raport public privind aplicarea prezentei legi.

Raportul include veniturile loteriei publice de stat, premiile plătite, cheltuielile administrative, sumele direcționate către Fond, numărul persoanelor asistate în centre de reabilitare, programele pentru minori, site-urile și aplicațiile blocate, plățile blocate, sancțiunile aplicate, cazurile penale sesizate, spațiile reconvertite și impactul social observat.

Articolul 30 — Auditul Curții de Conturi

Loteria publică de stat, Fondul Național pentru Prevenirea și Repararea Efectelor Jocurilor de Noroc și instituțiile care administrează sumele prevăzute de prezenta lege sunt supuse auditului anual al Curții de Conturi.

Raportul de audit se publică integral, cu protejarea datelor personale și a informațiilor a căror confidențialitate este impusă de lege.

Capitolul VIII — Sancțiuni, răspundere și dispoziții tranzitorii de încetare

Articolul 31 — Perioada de încetare

Perioada de încetare nu reprezintă o perioadă de tranziție comercială și nu conferă operatorilor dreptul de a continua exploatarea jocurilor de noroc.

Perioada de încetare are exclusiv scop administrativ, fiscal și tehnic: oprirea aparatelor și platformelor de joc, inventarierea mijloacelor de joc, plata premiilor certe câștigate anterior, returnarea soldurilor existente, dezinstalarea aparatelor, eliminarea reclamelor, închiderea contractelor comerciale, declararea și plata taxelor restante și predarea datelor către autorități.

În perioada de încetare este interzisă acceptarea de noi mize, deschiderea de conturi noi, alimentarea conturilor existente, instalarea de aparate noi, promovarea activității sau atragerea de noi participanți.

Articolul 32 — Termene generale de încetare

·       a) în termen de 24 de ore se opresc publicitatea, promoțiile, bonusurile, accesul la păcănele și terminalele financiare asociate;

·       b) în termen de 72 de ore se dezactivează și se sigilează aparatele de tip slot-machine și terminalele similare;

·       c) în termen de 7 zile se transmit rapoartele de inventariere către ONJN, ANAF și ONPCSB;

·       d) în termen de 15 zile se retrag fizic aparatele și reclamele din spațiile accesibile publicului;

·       e) în termen de 30 de zile se încetează orice formă de exploatare privată a jocurilor de noroc, fizică sau online.

Articolul 33 — Răspunderea persoanelor juridice

Persoana juridică ce organizează, exploatează, promovează sau facilitează jocuri de noroc cu încălcarea prezentei legi se sancționează cu amendă contravențională sau penală, după caz, confiscarea veniturilor obținute, confiscarea mijloacelor de joc, echipamentelor, serverelor și dispozitivelor utilizate, interdicția de a participa la proceduri de achiziții publice pentru o perioadă de 10 ani și interdicția de a desfășura activități economice supuse autorizării speciale.

În cazul organizării sau continuării activității ilegale după expirarea termenelor prevăzute de prezenta lege, instanța competentă poate dispune dizolvarea persoanei juridice.

Articolul 34 — Răspunderea administratorilor, directorilor și beneficiarilor reali

Administratorii, directorii, reprezentanții legali, beneficiarii reali și persoanele care exercită controlul efectiv asupra operatorilor de jocuri de noroc răspund personal pentru încălcarea prezentei legi.

Aceștia pot fi sancționați cu amendă personală, interdicția de a administra sau conduce societăți comerciale pentru o perioadă de până la 10 ani, interdicția de a deține calitatea de asociat, acționar semnificativ sau beneficiar real în societăți care desfășoară activități supuse autorizării speciale, confiscarea sumelor obținute direct sau indirect din activitatea ilegală și răspundere penală, dacă faptele constituie infracțiuni.

Articolul 35 — Sancțiuni pentru intermediarii financiari

Nerespectarea obligațiilor de blocare a plăților se sancționează cu amendă de la 1% la 5% din cifra de afaceri anuală realizată pe teritoriul României.

În cazul încălcării repetate sau al facilitării deliberate a plăților către jocuri de noroc private ori interzise, autoritatea competentă poate dispune suspendarea dreptului de a procesa plăți pentru activități cu risc ridicat, confiscarea veniturilor obținute din facilitarea operațiunilor interzise, sesizarea BNR, ASF sau a autorității de supraveghere competente și sesizarea organelor de urmărire penală, dacă fapta poate constitui infracțiune.

Articolul 36 — Interdicția relocării artificiale

Se interzice transferul artificial al activității de jocuri de noroc către societăți afiliate, persoane interpuse, platforme externe, firme nou-înființate sau entități controlate direct ori indirect de aceiași beneficiari reali.

Orice asemenea transfer este nul de drept și atrage răspunderea solidară a persoanei juridice inițiale, a entității succesoare, a administratorilor, directorilor și beneficiarilor reali.

Capitolul IX — Dispoziții finale

Articolul 37 — Norme metodologice

În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul adoptă normele metodologice necesare aplicării acesteia, cu avizul ONJN, ANAF, ONPCSB, BNR, ASF, ANCOM, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și Ministerului Educației.

Articolul 38 — Corelări legislative

La data intrării în vigoare a prezentei legi, dispozițiile contrare din actele normative privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc se abrogă sau se modifică în mod corespunzător.

Guvernul transmite Parlamentului, în termen de 90 de zile, un proiect de lege de corelare a OUG nr. 77/2009, a normelor secundare și a actelor conexe cu prezenta lege.

Articolul 39 — Evaluarea aplicării legii

La 12 luni și la 36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul prezintă Parlamentului un raport de evaluare privind impactul social, fiscal, juridic și instituțional al măsurilor adoptate.

Raportul include propuneri de îmbunătățire legislativă, fără a putea propune reintroducerea exploatării private a jocurilor de noroc.

Articolul 40 — Intrarea în vigoare

Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, cu excepția dispozițiilor pentru care sunt prevăzute termene speciale de aplicare.

Termenele de oprire, sigilare, inventariere, retragere, casare, blocare financiară și încetare a exploatării private curg de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

V. Concluzie

România trebuie să aleagă între două modele. Primul model este cel actual: profit privat din jocuri de noroc, reclame agresive, săli de jocuri în comunități, acces digital permanent, minori expuși, familii afectate și control public insuficient.

Al doilea model este cel propus: încetarea exploatării private, păstrarea unei loterii publice strict limitate, transparență, control public, protecția minorilor, reducerea dependenței, centre de reabilitare și direcționarea veniturilor către sănătate, educație și programe sociale.

Statul român nu trebuie să fie complice la exploatarea vulnerabilității cetățenilor. Jocurile de noroc nu sunt o industrie obișnuită. Ele afectează sănătatea publică, familia, comunitatea și integritatea fiscală a statului.

De aceea, profitul privat din jocuri de noroc trebuie oprit, iar banii obținuți din loteria publică de stat trebuie folosiți pentru repararea daunelor sociale produse de acest fenomen.

VI. Anexă — Temeiuri legislative, instituționale și surse documentare

Sursele de mai jos sunt indicate pentru verificare publică și pentru fundamentarea documentului. În forma finală depusă parlamentar, se recomandă verificarea fiecărui act normativ în forma sa actualizată la data depunerii.

A. Temeiuri legislative naționale

S1. OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Cadru legislativ principal al domeniului; include dispoziții privind participanții, minorii, locațiile specializate, ONJN și jocurile la distanță. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/108149

S2. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Relevantă pentru redactarea formei finale a propunerii legislative. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/21698

S3. Constituția României. Relevantă pentru proprietate privată, limite stabilite prin lege, protecția drepturilor și interesul public.https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/47355

S4. Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Relevantă pentru beneficiarii reali, tranzacții suspecte, entități raportoare și cooperarea cu ONPCSB. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/216157

S5. Codul civil. Relevant pentru contracte, obligații, efectele interzicerii prin lege a unei activități și raporturile locative. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/175630

B. Surse instituționale și cazuri relevante

S6. Curtea de Conturi / comunicare publică privind auditul ONJN. Constatări privind abateri semnificative și generalizate, prejudiciu de aproximativ 149,48 milioane lei și sesizarea organelor competente. https://www.curteadeconturi.ro/curtea-de-conturi-a-constatat-abateri-de-conformitate-semnificative-si-generalizate-la-oficiul-national-pentru-jocuri-de-noroc/

S7. Direcția Națională Anticorupție — comunicat dosar jocuri de noroc fără licență/autorizare. Dosar privind fapte de corupție și activități din domeniul jocurilor de noroc fără licență ori autorizație. https://www.dna.ro/comunicat.xhtml?id=7076

S8. Direcția Națională Anticorupție — soluție definitivă în dosarul privind jocuri de noroc fără licență/autorizare. Comunicat privind soluția definitivă, inclusiv amenzi penale și dizolvarea unor persoane juridice. https://www.dna.ro/comunicat.xhtml?id=11029

S9. Relatări publice privind intervenții DIICOT/Poliție în dosare de fraudare a aparatelor de jocuri de noroc. Surse secundare utilizate pentru descrierea generală a riscurilor de fraudă informatică și evaziune asociate aparatelor de jocuri de noroc. Se recomandă completarea cu comunicate oficiale dacă sunt disponibile. https://www.europafm.ro/9-persoane-au-fost-retinute-in-dosarul-masluirii-aparatelor-de-jocuri-de-noroc-doua-persoane-au-fost-puse-sub-control-judiciar/

C. Temeiuri europene și internaționale

S10. Recomandarea Comisiei 2014/478/UE. Principii privind protecția consumatorilor și a utilizatorilor de servicii de jocuri de noroc online și împiedicarea accesului minorilor. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32014H0478

S11. Sinteză EUR-Lex privind jocurile de noroc online și protecția consumatorilor. Explică obiectivele recomandării: protecția consumatorilor, jucătorilor și copiilor, inclusiv publicitatea și sponsorizările. https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/online-gambling-protecting-consumers-players-and-children.html

S12. Regulamentul (UE) 2023/1113. Reguli privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și anumite criptoactive; relevant pentru trasabilitate, plăți și criptoactive. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32023R1113

S13. Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor — MiCA. Relevant pentru definirea și reglementarea prestatorilor de servicii privind criptoactivele. https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2023/1114/oj/ron

D. Date economice, bugetare și sociale

S14. Ministerul Finanțelor — deficit bugetar 2024. Ministerul Finanțelor a indicat pentru anul 2024 deficit de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. https://mfinante.gov.ro/despre-minister/-/asset_publisher/uwgr/content/rom-c3-a2nia-se-va-c3-aencadra-c3-aen-c8-9binta-de-deficit-asumat-c4-83-prin-planul-bugetar-structural-na-c8-9bional-pe-termen-mediu

S15. Date publice privind dimensiunea pieței jocurilor de noroc în România, pe baza auditului Curții de Conturi. Relatări publice indică pentru 2024 mize de peste 96,1 miliarde lei și venit brut declarat de aproximativ 19,1 miliarde lei. Se recomandă verificarea cu raportul oficial complet, când este disponibil public. https://www.mediafax.ro/economic/audit-onjn-romanii-au-mizat-peste-96-miliarde-lei-la-jocuri-de-noroc-in-2024-curtea-de-conturi-indica-lipsa-controalelor-si-taxe-neincasate-surse-23765593

S16. CeSIP — „Betting on a Better Future”. Raport de cercetare privind expunerea liceenilor din România la jocuri de noroc, inclusiv procentul de aproximativ 22,4% care au declarat participare cel puțin o dată. https://cercetarejdn.cesip.eu/wp-content/uploads/2025/06/Betting-on-a-Better-Future-CeSIPfin.pdf

S17. Organizația Mondială a Sănătății — Gambling fact sheet. Sursă de sănătate publică privind riscurile asociate jocurilor de noroc. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/gambling

S18. American Psychiatric Association — Gambling Disorder. Sursă medicală privind tulburarea de jocuri de noroc ca problemă clinică. https://www.psychiatry.org/patients-families/gambling-disorder/what-is-gambling-disorder

E. Note de utilizare a surselor

·       Sursele primare trebuie preferate în forma finală: acte normative, comunicări ale instituțiilor publice, rapoarte oficiale, documente ale Uniunii Europene și surse medicale recunoscute.

·       Sursele de presă trebuie folosite ca surse secundare, în special pentru date provenite din audituri sau comunicate care nu sunt încă publicate integral în format oficial.

·       Numele firmelor trebuie incluse în textul public numai atunci când apar în comunicate oficiale, hotărâri judecătorești sau documente instituționale verificabile.

·       Afirmațiile privind spălarea banilor, drogurile, prostituția sau alte infracțiuni conexe trebuie formulate ca riscuri criminogene și vulnerabilități sistemice, cu trimitere la dosare și date instituționale, nu ca acuzații generale împotriva tuturor operatorilor.