Șantierul de renovare a Cazinoului din Constanța, una dintre cele mai frumoase clădiri din sud-estul Europei, ascunde adevărate comori, precum semnăturile și mărturiile lăsate de deținuții politic care au muncit la renovarea postbelică a edificiului, efectuată în anii ’50, în plină epocă stalinistă. 

„De la inaugurarea Cazinoului în 1910, de-a lungul timpului, acesta a avut nevoie de mai multe reparații și reamenajări majore. Prima reparație a fost făcută după 1920, deoarece în 1916, în Primul Război Mondial, Cazinoul a fost bombardat de către nemți. O reamenajare importantă a fost realizată în 1934 sub conducerea autorului proiectului – arh. Daniel Renard. Și în Al Doilea Război Mondial Cazinoul a fost bombardat, de data aceasta de către ruși! Au urmat reparații majore în anii 1951 – 1952, făcute cu deținuți politic. Despre aceste reparații nu s-a aflat decât după anul 1990, deoarece în perioada comunistă nu s-a scris și nu s-a suflat nicio vorbă despre asta. În noul regim au existat mărturii ale unor foști deținuți politic care au lucrat la Cazino sau ale rudelor lor, dar dovezi directe nu au ieșit la iveală până la începutul anului 2020, când s-a decopertat cea de-a doua fereastră-scoică (dinspre mare, similară cu cea dinspre Acvariu) și, în tencuiala căzută, s-a descoperit un petic de sac cu o listă a câtorva deținuți politic care au lucrat la reparații”, a povestit arhitectul Radu Cornescu, reprezentant al Primăriei Municipiului Constanța, citat de pagina de Facebook a instituției într-o postare din 1 ianuarie 2021, citată de CTNews.  

După cum ActiveNews relata în mai 2020, mesajul scrijelit pe sac cu 70 de ani în urmă ne mărturisea că „acest Cazinou este lucrat de către deținuții politici din anul 1951 data 31 Decembrie. Condusă de arhitectul Joja Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A. Ioan, Botoș Dumitru jud. Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraș Ionel, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Voicilă Nicolae, Anastasiu Ștefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel și Morton Iuliu”.

Însă arhitectul Radu Cornescu spune că, pe măsură ce lucrările de renovare au avansat în 2020, au mai fost descoperite inscripții cu numele truditorilor de la lucrările anterioare și în alte locuri.

„Pe cei subliniați, recent i-am regăsit semnați și pe grinzile metalice de la plafonul suspendat al restaurantului dinspre mare! Aici, la parter, cu ocazia punerii schelei interioare pentru reparațiile de la plafoane, dl. ing. Gabriel Puchiu, dând la o parte rabițul care acoperea structura orizontală, a descoperit niște înscrisuri făcute cu creta pe grinzile metalice. Sunt semnături ale meșterilor care au lucrat la Cazino. Interesant este că numele meșterilor care au lucrat aici și s-au semnat sunt atât din anul 1951, cât și din anul 1986 (ultima reparație capitală a clădirii). Deci s-a descoperit încă un indiciu despre deținuții politici conduși de arhitecții-deținuți Constantin Joja și Ion Cristodulo și care au suferit condițiile dure de detenție ale regimului dictatorial comunist”, adaugă specialistul desemnat de Primăria Constanța pentru a colabora cu proiectanții și constructorii pe toată perioada lucrărilor de restaurare.

Numele meșterilor din 1951 sunt scrijelite peste vopseaua a trei grinzi și unele sunt întărite cu cretă, iar ale celor din 1986 sunt scrise doar cu cretă peste alte grinzi. Mărturiile supraviețuitorilor au arătat ca în total au fost 100 de deținuți politic aduși în perioada stalinistă din diferite închisori pentru a efectua reparații la clădirea Cazinoului. 

 

„Prin înscrisurile lăsate în anii ’50, se poate completa o listă la care se adaugă numele date, după 1990, de supraviețuitori sau de rude ale acestora. Față de cei scriși pe petecul de hârtie, au mai apărut și numele altor deținuți – Ciora Ionel, Vaideș Alexandru, Liuba Nicolae, Pop Gh. Ioan (a nu se confunda cu celălalt – Pop St. Ioan), Sarboan Gh., Sloi Cornel, Vacareliu I. și Oană Jonni. Alături de aceste înscrisuri, apar și numele meșterilor din 1986: Closs Ion, Pobloi Ion, Sîrbu N., Popa P., Petre Ion, Isac Cheamil, Lucaci Mihai, scrise dintr-o solidaritate de breaslă. E foarte posibil ca la decopertarea altor grinzi să se mai găsească și alte nume sau un text diferit. Cazinoul e plin de surprize!”, a încheiat cu un aer misterios arhitectul Radu Cornescu, cel care supraveghează lucrările actuale de restaurare a edificiului emblematic pentru municipiul Constanța.