ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027 se axează, în mod dubios, pe combaterea dezinformărilor, a teoriei conspirației și înăbușirii în fașă a revoltelor populare. Pentru acestea se vor înființa noi structuri în MAI, iar accentul se va pune pe culegerea de informații și colaborarea între toate instituțiile de forță. Guvernul vorbește despre gestionarea eficientă a evenimentelor publice, astfel încât să se asigure un climat optim de exprimare liberă a opiniilor, într-un mediu civilizat și sigur.

Implementarea unei noi strategii de ordine și siguranță publică a devenit necesară pentru configurarea unui răspuns adecvat la noile amenințări ce vizează spațiul de siguranță publică, se arată în Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027. Care sunt noile amenințări? Dezinformările, teoria conspirației și revoltele populare, toate provocate de pandemia Covid-19 și de criza energetică, susține Guvernul. Astfel, s-a evidențiat inundarea spațiului informațional românesc cu dezinformări și teorii ale conspirației, unele dintre acestea amplificate inclusiv prin metode și mijloace artificiale, creându-se premisele ca exponenții formațiunilor extremiste să atragă mai mulți simpatizanți, reușind inclusiv organizarea mai multor manifestații de protest de amploare împotriva autorităților, însă de amploare relativ redusă, se precizează în Strategie.

”Pe termen mediu, condițiile propice propagării curentului extremist la nivel național se mențin, în special prin alimentarea tensiunilor sociale generate de măsurile restrictive, principalul risc fiind asociat cu încercările de infiltrare și deturnare de către simpatizanți cu viziuni extremiste a unor proteste pașnice. Din perspectiva amenințărilor hibride, propagarea accelerată a informațiilor privind evenimente cu un puternic impact emoțional, cum ar fi cele în care sunt implicați membri ai unor grupări infracționale organizate, dar și creșterea semnificativă a numărului de informații eronate și dezinformări disponibile în spațiul public contribuie la amplificarea artificială a unor evenimente, deturnarea în scop violent a unor manifestații publice, precum și la divizarea treptată și polarizarea societății”, consideră Guvernul.

Se erodează încrederea în autorități

Potrivit Strategiei, acțiunile, inacțiunile sau imixtiunile unor persoane/grupuri interesate de atingerea unor deziderate proprii vizează afectarea actului de decizie de la nivelul instituțiilor responsabile cu asigurarea unor servicii esențiale (ex: ordinea și siguranța publică). Astfel, este afectată coeziunea socială și este erodată încrederea în autorități, prin utilizarea unei game extinse de instrumente, printre care cele mai eficiente din punct de vedere al raportului cost-beneficiu se numără campaniile informaționale bazate pe dezinformare, informare malițioasă, propagandă etc., care pot crea efecte inițial în planul ordinii publice (ca segment al domeniului social), urmate de rezultate în cascadă la nivelul politic, economic).

”În context, trebuie subliniată uzitarea tot mai frecventă a unor instrumente și mijloace cibernetice, respectiv a platformelor media/sociale în operațiunile de acest tip, inclusiv prin derularea unor campanii de denigrare cu ținte precise (targeting), relevanța acestora fiind asigurată de posibilitatea anonimizării scopurilor reale, impactul amplificat artificial, viteza ridicată de propagare a narativelor ostile și gradul mare de accesibilitate al publicului țintă”, se mai arată în Strategie. Conform acesteia, anumite campanii informaționale vizează crearea unor emoții puternice și imediate în rândul publicului țintă, scontând pe polarizarea opiniei publice (și imposibilitatea dialogului dintre părți) și adâncirea clivajelor sociale, de obicei prin alimentarea simultană a taberelor cu narative astfel construite încât să rezoneze cu anumite prejudecăți, modele mentale sau poziții față de subiectul de interes general.

Sunt vizate rețelele de socializare

În ultimii ani, modul de organizare a adunărilor publice, în special a manifestațiilor de protest, a suferit modificări substanțiale, promovarea fiind realizată de cele mai multe ori pe rețelele de socializare, iar comportamentul participanților suferind transformări, susține Guvernul. ”În context, mediul virtual poate deveni un factor favorizant pentru polarizarea opiniei publice, aspect ce necesită adaptarea tacticilor și măsurilor preventive/reactive ale structurilor de ordine publică, astfel încât intervenția să se realizeze în baza unei imagini situaționale complete, cu dispozitive și modalități de acțiune adaptate noilor provocări”, se mai specifică în Strategie.