Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează începând cu ziua de 16 iulie 2018 a V-a campanie de investigații arheologice în localitatea Periprava, com. C. A. Rosetti, jud. Tulcea. Acțiunea are drept obiectiv căutarea, descoperirea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților politici decedați în fosta colonie penitenciară ce a funcționat în apropierea localității, precizează IICCMER într-un comunicat.

În cursul anilor 2013 și 2015-2017, IICCMER a organizat și desfășurat patru campanii de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir din Periprava. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumați un mare număr de deținuți politici decedați în colonia de muncă ce a funcționat în apropierea localității. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deținuților a fost stabilită pe baza informațiilor obținute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum și de la câțiva foști angajați ai coloniei penitenciare. În prezent, la suprafața solului nu există niciun fel de semne care să indice prezența mormintelor.
 
La începutul anilor ’50 Periprava a funcționat ca secție a Formațiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formațiunea 0830). Scopul oficial al înființării coloniei a fost construirea unui dig între localitățile Periprava și Sfiștofca, ca măsură de protecție împotriva inundării terenurile ce urmau să fie defrișate de stuf și apoi desțelenite în vederea utilizării lor ca suprafețe agricole. De asemenea, se avea în vedere și înălțarea șoselei din comuna Periprava pe o distanță de mai mulți kilometri. Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduși inclusiv mii de deținuții politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate grațierile colective. Scopul nedeclarat și subînțeles al transferurilor de deținuți a fost exploatarea brutală a muncii acestora și supunerea lor la un regim cu valențe de exterminare. Condițiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcționat ca formațiune independentă au dus la decesul a cel puțin 124 de deținuți, identificați nominal, în majoritate politici, dar și de drept comun.
 
Conform informațiilor documentare precum și a numeroaselor mărturii ale foștilor deținuți politici care au supraviețuit detenției din lagărul de la Periprava, rezultă că decesele au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile și a asistenței medicale, de accidente survenite în condiții de muncă istovitoare și de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior. Unii dintre deținuți au fost împușcați în diferite împrejurări, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potențate de condițiile specifice existente în Deltă și de comportamentul abuziv și violent al personalului coloniei.
Printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanți, șefi de secții, personal sanitar și administrativ și până la simpli gardieni, care în virtutea funcțiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenție, care avea ca principal scop distrugerea rezistenței fizice și morale a deținuților, iar în cazul celor ale căror resurse de viață se epuizau, decesul. Există, de asemenea, vinovăția indiscutabilă a înalților responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne și, în ultimă instanță, a liderilor de partid și de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică.
În campaniile arheologice din anii anteriori au fost descoperite și cercetate 31 de morminte de deținuți. Toate osemintele defuncților au fost extrase și recuperate, fiind transportate la Serviciul de Medicină Legală din Tulcea, ulterior fiind transferate pentru analize specializate la Institutul Național de Medicină Legală din București unde se realizează și testele ADN în vederea stabilirii identității persoanelor decedate.
 
În campania din acest an se vor continua săpăturile în cimitirul din localitate prin deschiderea și decopertarea unor noi suprafețe arheologice, care vor conduce la descoperirea și recuperarea altor morminte. Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud și Muzeul de Istorie Turda), alcătuit din Horațiu Groza, Marius Oprea, Constantin Petre, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobotă, Florin Soare și Constantin Vasilescu.
 
Investigațiile se vor desfășura în prezența reprezentanților Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința persoanelor decedate în lagărul de la Periprava și a locului unde acestea au fost înhumate, pe acest caz fiind deschis în anul 2015 un dosar de cercetare penală. Aceștia vor fi însoțiți în teren de specialiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea. Acțiunea se desfășoară în colaborare cu Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei C. A. Rosetti și Rezervația Biosferei Delta Dunării.