ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Noua lege a Minoritățior Naționale adoptată de autoritățile ucrainene nu este altceva decât o mare dezamagărie pentru comunitatea românească, și asta în ciuda contribuțiilor crase oferite de statul român atât cetățenilor refugiați din Ucraina, cât și țării în sine, aflată sub asediu. Cu alte cuvinte, sacrificiul nu a avut efectul scontat. 

Legea, care poate fi consultată AICI- aduce cu sine doar mici schimbări, irelevante. De pildă, copiilor de alte etnii nu le este permis să studieze materiile în limba maternă, aici, nefiind nici o schimbare. Un alt aspect ar fi legat de cotele lingvistice- prin care tot mai multe discipline trebuie învățate în limba ucraineană și nu în limba lor. Prin urmare, nici un efect cu privire la supraviețuirea limbii române în Ucraina- ea va fi vorbită tot mai puțin. Această lege a fost practic adoptată tot dintr-un interes politic și anume din pricina faptului că Ucraina este un stat candidat la aderarea în UE, prin urmare doar s-a conformat unor reguli impuse de la Bruxelles.

„Din păcate, mult lăudata lege a minorităților naționale, adoptată la mijlocul lunii decembrie, nu rezolvă problemele din cadrul învățământului în limba română, conform discuțiilor pe care le-am avut cu mai multe cadre didactice și alți intelectuali de etnie română din Ucraina. Ba dimpotrivă, legea încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate”  scrie jurnalistul Marin Gherman pentru libertatea. 

Pe de altă parte, există în conținutul legii o oarecare încercare a Ucrainei de a fi mai „permisivă” cu comunitățile minoritare, prin faptul că se angajează- se va vedea în ce măsură- să respecte drepturile-chiar dacă doar parțial- a acestora și să nu încerce să asimileze sau discrimineze popoarele minoritare.

„Comunitatea românească din Ucraina, alături de alte minorități, spera că această lege va introduce amendamente în legea educației, prin  revenirea la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană” , continuă sursa citată, amintind de faptul că până în anul 2017, se putea studia în limba maternă. Cu alte cuvinte, ar fi un gest normal atâta vreme cât Ucraina vrea să se alăture unui bloc comunitar multientic. Pericolul care urmează este legat de asimilarea minorităților Ucrainei, prin privarea acestora la dreptul de a învăța în limba maternă. 

Enumerăm mai jos câteva drepturi „noi-vechi” pentru minorități, ce apar în noua lege de fațadă a lui Zelenski: 
 
Le permite minorităților să-și organizeze evenimentele în limba maternă, cu asigurarea traducerii în limba de stat, dacă este cazul, le permite să aibă ziare, tipografii, edituri și afișe bilingve,  să se adreseze la apelurile de urgență în limba maternă, să aibă indicatoare bilingve la intrarea în localități,  să aibă școli private în care toate materiile pot fi predate în limba maternă.

„Nu ne ajută la nimic acești pași mici făcuți în întâmpinarea noastră, dacă nu este rezolvată problema de bază a minorităților – revenirea la dreptul constituțional de a avea un învățământ public integral în limba maternă”, a declarat pentru Libertatea Aurica Bojescu, președinta Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți și reprezentanta comunității românești în Ucraina.

„Trebuie să revenim la normele constituționale, în care învățământul în limba maternă este garantat de stat”, atrage atenția Bojescu. Aparent, autoritățile europene aplaudă noua lege a lui Zelenski, considerând că Ucraina este un model demn de urmat pentru toți membrii blocului. 

Uniunea Culturală Maghiară din Transcarpatia și Uniunea Democrată Maghiară din Ucraina au luat în schimb atitudine vizavi de acest fapt și au criticat dur schimbările aduse prin lege: „Legea tratează drepturile minorităților ca drepturi care pot fi realizate individual de către diverși reprezentanți,  lipsind minoritățile (comunitățile sau organizațiile) de posibilitatea de a-și realiza pe cale instituțională drepturile politice, educaționale sau lingvistice”, se arată în declarație.