O „Ungarie mică” în mijlocul Transilvaniei! Asta își doresc liderii partidelor maghiare din România, care vor modificarea cadrului legislativ pentru a permite autonomia pe criterii teritoriale. Ofensiva formațiunilor maghiare are loc exact în anul în care România celebrează 100 de ani de la Marea Unire.

Liderii partidelor maghiare din România cer autonomie teritorială, locală și culturală. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că există trei feluri de autonomie pe care o revendică: teritorială, locală și culturală și despre care susține că ar trebui să fie discutate în 2018 și legiferate. El a explicat că acesta este un deziderat al comunității maghiare încă din 1990, când a fost semnată "Declarația de la Cluj.", scrie News.ro.

„Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar știm, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorității”, a mai afirmat liderul UDMR.  Hunor a adăugat că autonomia "a funcționat și funcționează în foarte multe state din Europa” și "este cheia dezvoltării”.

"În anul centanarului, am poropus și propunem un dialog cu majoritatea românească. Este un moment bun să vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Credem că prin dialog putem găsi acele rezolvări, modalități legislative, administrative, prin care dezideratele comunității maghiare pot fi îndeplinite”, a spus Kelemen Hunor.

Redăm textul integral al rezoluției:

La o sută de ani după adoptarea Rezoluției de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate națională puternică și generatoare de valori, care dorește să își păstreze identitatea națională și patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorității guvernelor românești din diferitele perioade istorice. Deși eforturile de apărare a identității au consumat energii și resurse semnificative, comunitatea diminuându-se atât numeric cât și proporțional, în societatea maghiară din Transilvania există încă resurse pentru progresul cultural și economic, dacă vom reuși să creăm cadrul politic, juridic și administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunității.

Pe baza experienței din ultimii o sută de ani, după 25 de ani după nașterea Declarației de la Cluj-Napoca ne exprimăm ferm convingerea că: păstrarea și perpetuarea identității noastre naționale, dezvoltarea culturii maghiare și existența noastră ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, pot fi asigurate doar prin instituția autonomiei. Autonomia este, de asemenea, și în interesul majorității românești, deoarece o comunitate care se simte în siguranță contribuie semnificativ la progresul întregii țări.

La o sută de ani după Rezoluția de la Alba Iulia, suntem pregătiți pentru un nou început: în interesul dezvoltării țării și al viitorului nostru comun, vrem să găsim împreună soluții pentru problemele care dezbină comunitățile noastre. Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar știm, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorității - propunem un parteneriat în acest sens și ne dorim să fim respectați.

 

Noi, reprezentanții Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar și ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanți responsabili și legitimi ai comunității maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru a armonizarea conceptelor de autonomie:

1. Maghiarii din Transilvania trăiesc în situații interetnice diferite, au posibilități, proiecte și viziuni diferite și, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localitățile unde populația maghiară este majoritară și autonomie culturală pentru toți maghiarii din România.

2. Considerăm că  autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc trebuie să se concretizeze  ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competențe legislative și executive regionale în domeniul educației, culturii, informării, economiei, dar și domeniul funcționării propriului aparat de administrație publică. În ceea ce privește statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice. 

3. Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun. 

4. Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toți maghiarii din România în domeniul educației, informării publice precum și în domeniile esențiale de păstrare și perpetuare a identității naționale și  a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunității. Recunoașterea ei prin lege și crearea unui sistem instituțional este singura soluție viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităților maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunități dispersate, păstrarea identității naționale și prosperitatea pe pământul natal.

Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale și a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie,  să fie înaintate și adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic și social posibil. 

Avem convingerea că un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania și în vederea obținerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunității maghiare.

În abordarea problemelor concrete vom continua cooperarea în spiritul celor de mai sus.

Cluj Napoca,

8 ianuarie 2018