Măsurile restrictive, de distanțare socială, care se iau datorită pandemiei de Covid-19 ridică întrebarea dacă ele sunt cu adevărat justificate, sau dacă e vorba de o panică disproporționată în raport cu efectele gripei asupra întregii populații.
 
Până la urmă, ceea ce contează sunt viețile oamenilor. Dacă ar fi o boală cu o evoluție ușoară, chiar dacă ar cuprinde la modul masiv întreaga omenire, nu s-ar justifica paralizarea, fie și temporară, a unor întregi societăți. 
 
O primă comparație posibilă ar fi a letalității celor două maladii. Astfel, în cazul gripei sezoniere mor aproximativ 0,1% din cei infectați. În cazul Covid-19, maladia provocată de noul coronavirus, cifrele nu sunt deocamdată prea clare, ele variind între 2%-3,4% (sursa acestor date: https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-rate/ ) 
 
Un caz deosebit îl constituie Italia, unde rata este de peste 8%. Această aparentă anomalie se explică prin metodologia aparte aplicată în această țară, poate și pentru a dramatiza cifrele prezentate opiniei publice mondiale.
Astfel, spre deosebire de procedura uzuală din alte părți, în Italia sunt testate post-mortem toate persoanele decedate, indiferent dacă înainte fuseseră sau nu luate în evidență ca fiind infectate cu coronavirus. Prin urmare, e foarte probabil ca în multe cazuri cauza decesului să fie cu totul alta, chiar dacă persoana respectivă era purtătoare a virusului, fapt nedocumentat însă câtă vreme ea era încă în viață. Se poate discuta în jurul celor două paradigme de testare, despre care din ele e mai relevantă. În orice caz, trebuie reținut că cifra din Italia a persoanelor decedate care au fost infectate cu coronavirus e rezultatul unei proceduri singulare, care măsoară altceva decât aceeși cifră din dreptul altor țări.
 
Lăsând deci deoparte cazul special al Italiei, în realitate aceste cifre ale letalității ar putea fi de fapt mult mai mici, din moment ce de regulă statisticile țin cont doar de cazurile testate efectiv, în vreme ce numărul cazurilor nedocumentate, în forme ușoare, e estimat a fi de aproximativ 86% din numărul total al îmbolnăvirilor (sursa: https://science.sciencemag.org/content/early/2020/03/13/science.abb3221 ) 
 
Prin urmare, se poate porni de la ideea că numărul total de cazuri este de peste 7 ori mai mare decât cele documentate efectiv, ca atare ratele letalității ar trebui împărțite cu această cifră. Rezultatele ar fi atunci între 0,28% și 0,48%. 
 
Un studiu foarte recent, bazat pe date mai exacte, pentru că în acest caz toți suspecții au fost efectiv testați, pare să confirme aceste estimări. Pe vaporul de croazieră Diamond Princess a izbucnit o epidemie de coronavirus. Din cei 3711 de oameni aflați la bord (echipaj și pasageri) s-au infectat 712 (fiind testată toată lumea). Aproape jumătate din cei depistați pozitiv s-au dovedit a fi asimptomatici. În total s-au înregistrat 9 decese, ceea ce înseamnă o rată a letalității de 1,26% (decese raportate la cifra celor infectați).  Totuși, în cazul dat distribuția de vârstă nu este una conformă cu cea a unei populații normale. Cei 2666 de pasageri aveau o mediană a vârstei de 69 (!) de ani (majoritatea între 62-73 ani), iar cei 1045 de membri ai echipajului mediana de 36 de ani. Prin urmare, dacă la o asemenea structură demografică mult „îmbătrânită” avem o rată a letalității de 1,26%, e perfect plauzibil ca la o populație normală, cu mulți tineri sau copii, care de obicei trec nevătămați prin boală, rata letalității să fie de sub 0,5%.
 
Concluzia e aceea că noua gripă ar putea fi de trei până la cinci ori mai letală decât cea clasică, care are o letalitate de 0,1%. (Datele privind gripa sezonieră le putem considera exacte, ca rezultat al numeroaselor studii de-a lungul timpului.)
 
Această primă analiză ne arată faptul că într-adevăr, avem de-a face cu o maladie substanțial mai gravă decât gripa obișnuită, deși cifrele de mai sus se bazează pe niște estimări incerte: nu există încă date sigure privind letalitatea raportată la cazurile documentate, după cum nu știm nici care este proporția acestora raportată la numărul total de cazuri, din care majoritatea sunt ușoare.
 
Până ce studiile de specialitate vor lămuri aceste incertitudini, vă invit să urmărim împreună o comparație în timp real. Astfel vom putea vedea de la o zi la alta cum evoluează cifrele noii pandemii.
Site-ul https://www.worldometers.info/ este o bogată sursă de informații din toate domeniile. La capitolul Health (sănătate) aflăm următoarele informații despre gripa sezonieră: numărul anual de decese variază între 290.000-650.000, adică între 795-1781 pe zi.
 
Datele despre pandemia de coronavirus pot fi găsite aici: https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-toll/
 
În dreptul numărului zilnic de decese găsim următoarele cifre:

Cifra actuală este de 1873, iar tendința de creștere este accentuată. Cifra de 1781, adică numărul maxim de decese înregistrate zilnic datorită gripei sezoniere, a fost deja depășită.
 
Până unde se va merge cu această creștere? Ținând cont de prima parte a acestei analize, o primă prognoză moderată ar fi de 800x5=4000, sau 1800x3=5400, între extrema optimistă de 800x3=2400 și cea mai pesimistă de 1800x5=9000. Toate aceste cifre indică, reamintesc, numărul zilnic de decese cauzate de infecția cu coronavirus, care se dovedește a fi de trei până la cinci ori mai letală decât gripa obișnuită.
 
Vom vedea ce va fi în zilele următoare, pe măsură ce pandemia Covid-19 va evolua, când se va putea face o comparație mai precisă între cifrele zilnice ale deceselor produse de cele două tipuri de gripă.