ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Avocatul Poporului a repurtat miercuri o nouă victorie majoră la CCR, după ce judecătorii au decis în unanimitate că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,e neconstituțională în ansamblul ei.
 
Judecătorii CCR au stabilit miercuri, cu unanimitate de voturi, că ”Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, este neconstituțională, în ansamblul său.”  În argumentarea acestei soluții, Curtea a reținut, în esență, că actul normativ supus controlului de constituționalitate a fost adoptat fără respectarea exigențelor legale și constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ”, se arată într-un comunicat al CCR.

Reamintim că Avocatul Poporului a sesizat CCR, luna trecută, susținând că OUG încalcă dreptul la ocrotirea sănătății și dreptul la asistență medicală în unitățile sanitare de stat.

”În condițiile în care mare parte din finanțarea de la bugetul de stat va fi transferată către sectorul privat, efectele pe termen mediu și lung vor conduce la sărăcirea accentuată a sistemului public de servicii medicale, concomitent cu lipsa accesului la orice tip de servicii medicale al persoanelor care nu-și permit accesarea serviciilor private. Avocatul Poporului atrage atenția asupra faptului că domeniul reglementat de către OUG este unul de interes public, iar în privința serviciilor medicale de urgență chiar un domeniu de interes strategic al statului” se arăta în sesizarea Renatei Weber.

„Avocatul Poporului mai observă faptul că nu există un sistem concurențial corect între furnizorii publici de servicii de sănătate și cei privați, primii fiind supuși unor condiționări legale și administrative. Spre exemplu, sectorul comercial achiziționează materialele și medicamentele după reguli proprii, fără a fi obligat să respecte legislația în domeniul achizițiilor publice, pe când sectorul public este supus unor proceduri obligatorii, în conformitate cu legislația achizițiilor publice, iar depunerea contestațiilor, de către oricine, inclusiv de către concurenți, este unul din motivele blocării multora din aceste achiziții și întârzierii lor. Ca atare, în situații de finanțare similară sau chiar de subfinanțare a spitalelor publice, există riscul unui fenomen de migrație a medicilor și a pacienților dinspre spitale publice înspre spitalele private”, se spune în document.