Ordonanța de urgență a Guvernului privind Codul administrativ a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Codul administrativ a fost adoptat, prin ordonanță de urgență, în ședința de Guvern de marți, 25 iunie, iar în ședința de miercuri, 3 iulie, i s-au operat unele modificări și clarificări, printre care și cea referitoare la folosirea limbii minorităților naționale în administrația locală, potrivit Agerpres.

„Acest act normativ nu este perfect, trebuie să o recunoaștem de la bun început, dar este un act normativ care va ajunge în Parlament și vor fi făcute corecturile pe care toți actorii politici le vor considera necesare. (...) Prin Codul administrativ stabilim proceduri și termene pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către președinte, pentru motive de oportunitate, poate avea loc o singură dată. Termenul primului-ministru pentru propunere este de 5 zile, iar termenul de răspuns al președintelui este de 10 zile. Legislația actuală nu prevede niciun termen și stăm a la long, fără să răspundă cineva de nerespectarea unui termen care nu există. Nu cred că deranjează pe absolut nimeni. Este o regulă care va trebui să fie respectată și chiar este venită din blocajele apărute”, a declarat vicepremierul Daniel Suciu, la Palatul Victoria, după adoptarea OUG din 25 iunie.

Potrivit acestuia, modificările aduse de noua versiune a Codului Administrativ vizează următoarele probleme: validarea mandatelor consilierilor locali aleși prin hotărârea instanței, nu prin hotărârea unei comisii de validare; atestarea domeniului public prin hotărâre de consiliu local sau județean și nu prin hotărâre de Guvern; indemnizațiile de vârstă pentru primari ș.a.

Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, 3 iulie, câteva clarificări la Codul administrativ privind anumiți termeni și anumite proceduri, ca urmare a observațiilor din avizul primit de la Consiliul Legislativ,conform purtătorului de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu, citat de Agerpres. Acestea vizează chestiuni precum: procedura de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale; eliminarea acordării statutului special pentru anumite categorii de funcționari publici; statutul secretarului general al Guvernului, în sensul că acesta are rang de ministru și nu poate fi în același timp și rang de înalt funcționar public; folosirea limbii minorităților naționale în administrația, instituțiile și serviciile publice ale unităților administrativ-teritoriale în care cetățenii de altă etnie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, dar și în situațiile în care nu se atinge ponderea de 20%, dacă autoritățile publice locale decid acest lucru prin hotărâre de consiliu.

„Pentru o mai mare acuratețe este clarificată procedura de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, se specifică clar entitățile care elaborează și inițiază hotărârea de Guvern prin care un bun trece din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, în sensul că această hotărâre de Guvern se face la solicitarea autorităților locale, iar ministerul care deține bunul respectiv inițiază actul normativ. Până acum Ministerul Dezvoltării Regionale era singurul minister care iniția acest act normativ. De acum încolo, fiecare minister care are în posesie bunul respectiv va iniția respectivul act normativ”, a explicat purtătorului de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu, la finalul ședinței de Guvern de miercuri, 3 iulie.

Potrivit acestuia, în actul normativ s-a păstrat și extins prevederea despre folosirea limbii minorităților naționale în autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și în serviciile publice deconcentrate, motivând că decizia ar fi conformă cu prevederile Constituției, ale Codului Administrativ și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

„Se menține acea prevedere cu 20%, însă, în baza principiului autonomiei locale, se acordă dreptul autorităților publice locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităților și în situațiile în care nu se atinge ponderea de 20%, așa cum a decis Parlamentul. Se înlocuiește sintagma 'în forma bilingv' cu sintagma 'în limba română și în limba minorităților naționale', pentru o mai multă claritate”, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

Asociația „Calea Neamului”, membră a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, a anunțat că va organiza, duminică la ora 17:00, un miting de protest în Piața Victoriei din București, împotriva adoptării OUG privind Codul Administrativ al României, care creează premisele ca „limba maghiară să devină, în mod neconstituțional, a doua limbă oficială în stat” și poate duce la „disoluția autorității statului român”.



2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.