Am luat la rând mai multe pagini de Facebook ale avocaților care s-au remarcat în ultima vreme ca militanți anti-abuzuri și pro-legalitate. Majoritatea acestora consideră că amenzile date pe stradă pentru nepurtarea măștii sunt nelegale și ușor de atacat în instanță. Argumentul lor este că amenzile au fost instituite de legea 55/2020, care a fost declarată neconstituțională, și unde obligația purtării măștii se referea doar la „spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă”. Orice măsură de generalizare a obligației purtării măștii nu poate fi luată decât printr-o lege dată de Parlament, nu prin hotărâri de Guvern sau hotărâri ale unor comitete locale, care „adaugă la lege”. Toate amenzile primite în baza acestor hotârâri pot fi contestate la judecătorie printr-o plângere contravențională.

„Obligația de a purta mască în aer liber nu este prevăzută nici în Legea 55, nici în Legea 136. Stabilirea unei astfel de obligații prin hotărâre de guvern sau alt act normativ inferior este interzisă de pricipiul ierarhiei actelor normative, dar și de art. 53 din Constituție, conform căruia restricțiile de drepturi și libertăți nu pot fi impuse decât prin lege ca act juridic al parlamentului. 

Textele din Legea 55 care stabileau contravenții pentru nepurtarea măștii sunt declarate neconstituționale de către CCR. În acest moment sunt virtual abrogate, pentru ca au trecut deja cele 45 de zile de suspendare a aplicabilității lor și nu au fost încă modificate pentru a fi puse de acord cu decizia CCR. Așadar, pentru fapta de a nu purta mască în aer liber nu se pot aplica decât amenzi ilegale, ușor de desființat în instanță, în procedura plângerii contravenționale. Obligația purtării măștii este, de fapt, o recomandare”, atenționa avocatul Gheorghe Piperea într-o postare din 20 octombrie pe pagina lui de Facebook. 

Potrivit acestuia, contestarea unei eventuale amenzi se face cu argumentele de mai sus într-o plângere contravențională contra procesului-verbal dat de polițiști, adresabilă judecătoriei inclusiv prin e-mail, cu atașarea procesului verbal scanat/fotografiat și achitarea taxei de timbru în valoare de 20 de lei.

Un alt sfat dat de unii specialiști este refuzul de a semna procesul verbal sau, în cazul acceptării, contravenientul să îi ceară polițistului să îl lase să scrie la obiecții în procesul verbal de ce crede el că amenda primită este nedreaptă. Pentru că deja „autoritățile” au început să piardă procese din cauza neconstituționalității hotărârilor care impun purtarea măștilor pe stradă, unii dintre polițiști ar fi primit instrucțiuni să dea și alte încadrări la baza legală, precum ultragierea agenților constatatori sau tulburarea liniștii publice. De aceea, oricât de indignați ați fi de amenda primită, încercați să vă păstrați calmul și să reacționați prin argumente, iar nu prin strigăte sau insulte care pot fi folosite foarte ușor împotriva d-voastră. Până la urmă, nu este nici vina polițiștilor că sunt siliți de regimul Orbannis să aducă bani din amenzi la bugetul sărăcit de „măsurile” pandemice.

 

Bătrân de 73 de ani amendat de o patrulă de poliție pentru că purta masca "necorespunzător", adică sub barbă, pe stradă.

Omul mergea pe stradă și a fost amendat de Poliție pentru că nu ar fi purtat masca așa cum a ordonat Orban și Arafat; acesta a încercat să le explice că avea în mână două plase grele [venea de la piață de la Veteranilor] și "mi se tăia suflul de la masca aia"; în plus, omul a argumentat "uite, taică, nu este nimeni în jurul meu pe 100 metri, pe cine să pun în pericol?", dar ce credeți, că a avut cu cine să se înțeleagă?

 

I-am spus că îndată ce îl primește acasă prin poștă să ni-l dea, că îl vor ajuta gratuit avocații Asociației de Asistență Pentru Consumatori.

Hai să vedem acum dacă judecătorii de la S6 vor avea aceeași atitudine ca judecătorii americani, spanioli, germani care au dat peste nas guvernului cu aceste amenzi pur și simplu aberante și idioate!”, a scris avocatul Iulian Urban într-o postare din 22 octombrie pe contul său de Facebook. În aceeași zi, el a citat un articol preluat și de ActiveNews referitor la experimentul făcut de o echipă de cercetători a Universității din Tokyo care demonstra că măștile nu protejează de coronavirus decât într-o proporție scăzută. 

La rândul său, avocatul Dan Chitic arăta pe 19 octombrie într-o postare pe Facebook că amenzile pentru nepurtarea măștii în spații deschise (altele decât spațiile comerciale, transportul în comun și locurile de muncă) trebuie să fie anulate în instanță. În acest sens, el a citat dintr-un articol scris de jurnaliștii de la Lumea Justiției. 

"Ne așteptăm să urmeze un tsunami de procese în care românii amendați pentru nepurtarea măștii în spații deschise (altele decât spațiile comerciale și locurile de muncă) să obțină anularea tiranicelor amenzi, invocând principiul „in dubio pro reo” („când ești în dubiu, interpretează situația în favoarea făptuitorului”), despre care CEDO a hotărât deja că trebuie aplicat și în cauze contravenționale, nu doar penale. Mai exact, justițiabilii pot argumenta în fața instanței că le este opozabil art. 13 lit. a din Legea 55/2020, iar nu ambigua normă de la art. 5 alin. 2 lit. d din același act normativ.

De altfel, amintim că avocatul Adrian Toni Neacsu a argumentat încă din august (de când cu HG 588/2020) faptul că extinderea obligativității privind purtarea măștii adaugă la lege (click aici pentru a citi). 

Încheiem, îndemnându-i pe justițiabili ca, în cadrul proceselor unde contestă amenzile, să ridice excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 55/2020 pentru lipsa ei de predictibilitate. Mai precis, pentru dubla reglementare a amenzilor: atât prin art. 13 lit. a, cât și prin art. 5 alin. 2 lit. d din Legea 55/2020. Asta pe partea de neconstituționalitate intrinsecă. Pe partea de neconstituționalitate extrinsecă, justițiabilii care ajung la Curtea Constituțională a României pot cere ca aceasta să constate neconstituționalitatea Legii nr. 55/2020 în ansamblul ei, pentru faptul că a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii și fără avizul Consiliului Economic și Social (vezi facsimil). Or, ne amintim că nu puține au fost cazurile în care CCR a trântit legi pentru asemenea motive de neconstituționalitate extrinsecă. Exemplele care ne vin prima oară în minte se referă la legile senatorului PSD Daniel Zamfir privind protecția debitorilor în raport cu băncile și IFN-urile.

Vedeți tot ce trebuie să știți pe Lumea Justiției”, a îndemnat avocatul Dan Chitic. 

 

HG-ul nr.  588 din 31 iulie 2020, care a făcut posibilă instituirea pe plan local a astfel de măsuri, este vădit nelegală, fiind contrară Legii nr. 55/2020. 

Această lege stabilește, limitativ, măsurile ce pot fi luate în timpul stării de alertă. Fiind lege, deci act normativ superior, și având în vedere că orice drept individual nu poate fi limitat decât prin lege potrivit Constituției, Guvernul nu poate excede prevederilor ei, ci trebuie să se supună. Guvernul nu poate inventa alte măsuri pentru prevenirea răspândirii epidemiei decât cele la care are dreptul potrivit acestui act normativ. În ce privește obligația purtării măștii, Legea nr. 55/2020 (în art. 13) permite Guvernului (prin Ordin comun al MS și MI, iar niciodată prin hotărâri locale ale nu știu căror comitete) s-o instituie numai "în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă". 

Pentru că orice hotărâre de Guvern nu se poate emite decât în executarea, în aplicarea unei legi, Executivul nu poate excede delegării de competențe care i s-a dat, în cazul de față de a institui sau nu obligația portului măștii "în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă".

HG nr.  588 din 31 iulie 2020 nu va rezista unui examen al legalității în contencios administrativ, fiind evident contrară prevederile art. 13 din Legea nr. 55/2020. De asemenea, vor fi ușor de anulat toate hotărârile luate pe plan local, pentru că principala obligație a unui act administrativ normativ este să corespundă legii, iar nu să reglementeze peste sau contrar ei.

Desigur, mă întreb dacă garantul constituționalității și legalității în Guvern, Ministerul Justiției, nu a observat ceea ce este evident sau doar s-a făcut că nu observă”, era constatarea amară din august a avocatului Toni Neacșu.