Potrivit lui Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului ungar, Declarația de la Cluj, document de importanță „majoră” al UDMR, din ultimii 30 de ani, a fost prima care a formulat cererea de autonomie a maghiarilor din Transilvania, fiind de actualitate și în prezent, transmite oficialul maghiar într-un comuicat agenției de presă ungare MTI, potrivit Știripesurse.

Declarația în cauză, adoptată la data de 25 octombrie 1992, ar putea fi socotită chiar un „crez al maghiarilor din Transilvania”, subliniază Katalin Szili.

Din păcate "putem menționa și experiențe amare ale minorităților naționale și evenimente tragice din trecutul recent, atât în lume, cât și în regiunea noastră. Așadar, problema minorităților naționale a reprezentat provocări politice și sociale serioase nu doar în anii ’90, și nu doar în România, ci chiar și astăzi”, a explicat însărcinatul prim-ministrului ungar.

În declarație se afirmă, printre altele, că maghiarii din România nu doresc să se desprindă sau să emigreze de pe meleagurile natale, dar nici nu doresc să se asimileze „în națiunea română”, pentru că maghiarii din România, în calitate de „subiect politic, sunt un factor constitutiv al statului, un partener egal al națiunii române și, prin urmare, sunt la fel de responsabili pentru viitorul lor ca orice alt cetățean.”

„Acestea sunt condițiile de bază pentru supraviețuirea maghiarilor din Transilvania, dar, dacă sunt diminuate, ar putea începe emigrarea, deficitul demografic sau asimilarea”, a afirmat însărcinatul prim-ministrului ungar.

De altfel, în comunicat se mai precizează că, la trei decenii de la Declarația de la Cluj, cooperarea din Transilvania a dat ca rezultat reprezentarea tuturor celor trei partide maghiare în Parlamentul României, iar pachetul de legi privind minoritățile din România se află deja în pregătire, ceea ce ar putea oferi un nou cadru pentru problema națională din Transilvania, relatează sursa citată.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews