ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Protocoalele în Justiție nu deranjează UE. Ba chiar ni le recomandă. Recomandarea de la Bruxelles, trecută în ultimul raport MCV, este să se revină la colaborarea între serviciile secrete și organele de urmărire penală. Doar că acum sunt vizate două domenii: terorismul și criminalitatea informatică, informează Antena3.

„Acordurile de cooperare încheiate între instituțiile judiciare și Serviciul Român de Informații continuă să dezbine opinia publică. O decizie a Curții Constituționale a permis instanțelor să se ocupe de dosarele aflate pe rol și de cele viitoare, dar impactul real al acesteia este încă incert.

 Comisia nu poate decât să reafirme faptul că obiectivul urmărit ar trebui să fie asigurarea unui cadru în baza căruia serviciile de informații să fie supuse unui control democratic adecvat, infracțiunile să poată fi investigate și sancționate în mod eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, iar cetățenii să poată avea încredere în independența sistemului judiciar.  Comisia își reiterează sugestia formulată anterior că experiența altor state membre ar putea fi utilă pentru crearea unui sistem mai robust de măsuri de supraveghere tehnica utilizate de organele de urmărire penală și de colaborare între serviciile de informații și organele de urmărire penală, care este esențială pentru anchetarea infracțiunilor grave, cum ar fi terorismul și criminalitatea informatică”, se arată în raportul MCV.
 
Reamintim că în luna martie, CCR arăta că protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public și SRI a afectat „securitatea juridică a persoanei” și a creat riscul încălcării drepturilor și libertăților fundamentale. În motivarea prin care a admis existenta unui conflict constituțional privind protocoalele încheiate de Ministerul Public cu SRI în 2009 și 2016. Cu privire la protocolul încheiat în 2016, Curtea sublinia că, prin „atitudinea pasivă” cu privire la competența de control asupra SRI, Parlamentul a acceptat și prevederi din cuprinsul protocolului ce contraveneau ordinii constituționale.