Legile privind introducerea unor măsuri controversate în domeniul reținerii datelor personale și al comunicațiilor electronice, supranumite „legile Big Brother”, pe care, în ultimii ani, SRI a  încercat să le bage cu limba de pantof,  au rămas la sertar, izbindu-se de fiecare dată de respingerea lor de CCR. După cazul Caracal și în urma deciziei de marți a Guvernului, privind adoptarea unui act normativ prin OUG, care prevede obligarea furnizorilor de telefonie mobilă de a colecta datele de identifcare ale utilizatorilor cartelelor SIM, cunoscute drept prepay, ordonanța ”Big Brother” ar putea ajunge din nou la mâna judecătorilor CCR.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a declarat, miercuri, că va analiza textul ordonanței de urgență conform căreia cartelele pre-pay vor putea fi cumpărate doar cu buletinul, iar în cazul în care aceasta nu respectă decizia Curții Constituționale referitoare la stocarea și folosirea datelor, actul normativ va fi atacat la CCR. 

„Sunt câteva acte legislative pe care noi fie am dat puncte de vedere, fie am participat la dezbateri pe marginea lor și care, clar, sunt de interes pentru toată lumea. Și vom vedea care este situația lor în perioada următoare. Mă refer inclusiv la OUG care a intrat acum în vigoare referitoare la, mă rog, noi zicem cartelele pre-pay, dar de data asta au fost puse prin ordonanța privind serviciul 112. Noi am participat la o dezbatere acolo. Nu am avut când - pentru că abia ieri a fost adoptată - trebuie să vedem exact textul din Monitorul Oficial. O variantă pe care noi o văzusem ne arăta că nimic din ceea ce Curtea Constituțională decisese înainte nu fusese modificat în acest nou act normativ. Nu știu dacă asta e situația. Dacă asta rămâne situația și așa e actul normativ, atunci și acolo o să facem o sesizare de neconstituționalitate", a precizat Renate Weber. 

Ea a reamintit că în urma unei sesizări a Avocatului Poporului CCR a emis o decizie privind stocarea și folosirea datelor. 

„Avocatul Poporului a mai declarat și în trecut, a sesizat Curtea Constituțională cu excepție de neconstituționalitate. CCR are o decizie în acest sens, care se referă mai ales la stocarea datelor și folosirea datelor: unde, cine le folosește și pentru ce anume și pentru ce perioadă de timp. Este adevărat că între timp a apărut acel regulament în cadrul UE privind protecția datelor. Numai că el nu merge atât de în detaliu, deși este un regulament foarte amplu. Dar nu poate să meargă atât de în detaliu. Lasă și statelor membre o marjă de apreciere. Or, în realitate, trebuie să vedem dacă ceea ce a zis CCR în acea decizie a fost respectat sau nu”, a spus ea. 
 
 
Ideea privind introducerea vânzării cartelelor prepay doar cu buletinul are o lungă și sinuoasă istorie, rolul major jucându-l SRI.

Prima dată ideea a fost lansată în 2012, după atacul terorist din localitatea bulgară Burgas, când a fost discutată în ședința Consiliului Suprem de Apărării a Țării (CSAT).

Ulterior, a fost preluată de doi deputați considerați a fi apropiați de SRI: Sebastian Ghiță și Georgian Pop (președintele comisiei de control al SRI de la acea vreme) și s-a concretizat în 2014 într-o lege unde cartelele prepay doar cu buletinul erau băgate la pachet cu obligația furnizării și reținerii datelor personale la accesarea rețelelor publice Wi-Fi. Acest proiect a fost susținut și de Victor Ponta, pe atunci prim-ministru.

Legea avea să pice la Curtea Constituțională în urma unei contestații făcute de Victor Ciorbea, pe atunci Avocatul Poporului. Tot în acea perioadă, CCR a respins și așa-zisa Lege Big Brother, care dădea puteri sporite SRI în accesarea datelor stocate de operatorii de telefonie mobilă, provocând o reacție furioasă a lui George Maior, pe atunci director SRI.

În atacurile sale virulente, George Maior s-a lansat în atacuri directe la judecători și l-a nominalizat direct și pe Daniel Morar, fost șef al DNA ajuns cu puțin înainte de judecarea acestor proiecte judecător CCR. Fostul șef SRI i-a acuzat că au creat un vid legislativ și că „va ști pe cine să arate cu degetul”, atunci când se va petrece "o catastrofă”. 

Maior a plecat de la conducerea SRI, la scurt timp, în ianuarie 2015. Înainte de această plecare, însă, judecătorul CCR Toni Greblă avea să fie arestat preventiv într-un dosar care s-a finalizat prin achitare în iunie 2019. Numeroase voci aveau să acuze, ulterior, SRI de implicare în dosarul lui Greblă.