ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Executivul a adoptat, miercuri, modificări la OUG privind Codul administrativ. Astfel, autoritățile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în unitățile administrativ teritoriale și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare, anunță Dan Tănasă, citând Mediafax.

„De asemenea Codul Administrativ păstrează prevederea potrivit căreia în unitățile administrativ teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor stabilit la ultimul recensământ, autoritățile Administrației Publice Locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raportul cu aceștia și a limbii minorității naționale respective în conformitate cu prevederile Constituției, ale Codului Administrativ și ale tratatelor internaționale la care România este parte, deci se menține acea prevedere cu 20%, însă în baza principiilor autonomiei locale se acordă dreptul Autorităților Publice Locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităților și în situațiile în care nu se atinge ponderea de 20% așa cum a decis Parlamentul”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul ședinței Executivului.

O altă modificare vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba români și în limba minorităților”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorități.

„Se înlocuiește sintagma în forma bilingv cu sintagma în limba română și în limba minorităților naționale pentru o mai multă claritate, cu titlul de exemplu: să spunem că există o localitate în care potrivit recensământului în care sunt etnici români, etnici germani, etnici maghiari și se întrunesc condițiile prevăzute în legislație astfel încât să poată fi utilizate limba minorităților naționale pe afișarea plăcuțelor de identificare a localității să spunem. dacă sunt îndeplinite aceste condiții legale pentru afișarea numelui localității și în limba minorităților naționale, numele localității va fi afișat în limba română, în limba germană și în limba maghiară. Era necesar această clarificare, pentru că bilingv putea duce la o situație în care să spunem că într-o localitate aveam 40% etnici germani, 35% etnici maghiari și restul etnici români, și atunci dacă păstram bilingv ar fi fost primele două, suntem totuși pe teritoriul României, este absolut normal ca în legislație să fie prevăzut clar limba română și limba minorităților naționale”, a explicat Barbu citat de Mediafax.

Premierul Viorica Dăncilă a avut, marți, o întrevedere la Guvern cu Kelemen Hunor. Liderul UDMR i-a cerut șefului Executivului revenirea la Codul administrativ aprobat de Parlament.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), i-a solicitat public Premierului Viorică Dăncilă să nu modifice ordonanța privind Codul administrativ în sensul celor solicitate de liderul UDMR Kelemen Hunor întrucât prevederile pe care UDMR și le dorește a fi introduse în Codul administrativ sunt extrem de toxice pentru statul național unitar român și pentru climatul interetnic din România, motiv pentru care aceste prevederi au și fost declarate anul trecut de către Curtea Constituțională ca fiind neconstituționale.

În privința utilizării tuturor acestor limbi minoritare în administrația publică, Codul administrativ în forma adoptată de Guvernul României la propunerea Premierului Viorica Dăncilă oficializează de jure toate aceste limbi minoritare în instituții publice ale statului român. Deși fac parte din administrația publică a statului român, autoritățile Administrației Publice Locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora precum și serviciile publice deconcentrate vor fi obligate să permită utilizarea tuturor celor 20 de limbi minoritare, nu doar a limbii maghiare.

Oficializarea de jure a tuturor celor 20 de limbi minoritare în sistemul administrativ din România este dată de eliminarea pragului celor 20% pentru utilizarea limbii materne în instituțiile administrației publice locale, informează jurnalistul Dan Tănasă.