Autorul blogului PERISCOP, Emil Borcean, analizează Scandalul intelectualilor lui Băsescu și Bănescu privind schimbarea datei Sfintelor Paști: „Patrulaterul Papahagi, Baconschi, Bănescu, Paleologu va rămâne în memoria publicului ca reper de venin și grandomanie.” Redăm în continuare analiza sa:

„Cum să compromiți cauza pe care o susții - studiu de caz

Inițiativa recentă a cuplului Papahagi și Baconschi va intra fără îndoială în repertoriul modern de relații publice care degenerează instantaneu într-o cacofonie de îmbrânceli, scuipați, dat la gioale, cu poșeta în cap și interludii de declamații patetice. Papabaco și asociații au avut pe mână un subiect religios delicat necesitând disciplină, discernământ și reținere în abordare, dar au reușit contrariul: o telenovelă în care s-au erijat drept personaje principale. Pelteaua conflictuală a demersului lor putea fi totuși evitată. Iată câteva modalități expuse ca principii generale.

1. Nu interveni pentru schimbarea calendaristică a sărbătorii Paștilor în chiar săptămâna premergătoare. Dacă o faci totuși înseamnă că mizezi mai mult pe excitare emoțională decât pe un dialog calm și rațional.

2. Nu căpușa o propunere ecumenică cu activism politic. Acum e prea târziu pentru boicotul Germaniei naziste printr-o campanie de publicitate împotriva consumului de varză murată, dar războiul din Ucraina ne oferă șansa să luptăm împotriva Rusiei lui Putin prin mutarea Paștilor în altă zi. Discernământul presupune înzestrare cu simțul ridicolului.

3. Nu te certa și nu incrimina. Scopul tău este să convingi prin tăria argumentelor în cadrul unei dezbateri civilizate. Ai ales o temă care nu se decide prin vot popular și de aceea tacticile de genul „ei împotriva noastră” nu aduc foloase. Însoțește fermitatea cu bunăvoință, nu jigni, la o adică întoarce și celălalt obraz. Poate demersul tău nu are succes, dar poți rămâne ca o pildă prin comportamentul în spirit creștin și pe viitor, dacă te angajezi în susținerea altor cauze, vei porni de la un capital pre-existent de simpatie și bunăvoință din partea publicului.

4. Înainte de a începe chibzuiește bine ce fel de campanie este mai potrivită, publică sau privată? Dacă alegi varianta publică, prin coagularea unei mase critice de susținători în jurul unei petiții, riști ca un rezultat mediocru după acest parametru să arunce în derizoriu întregul demers. Așa s-a și întâmplat: petiția lansată pe 23 aprilie a strâns până la momentul de față un număr prea mic de aderenți pentru a impresiona. Deocamdată sunt 7500, dar defalcarea zilnică arată o descreștere semnificativă, de la o medie de 3000 în primele două zile la o medie de 475 în următoarele trei zile, iar tendința este în jos. Promotorii petiției s-au declarat în numeroase rânduri ca anti-populiști, dar în abordarea acestei chestiuni s-au manifestat pe invers, ca populiști. Una zicem și alta facem devine umilitor când nu obții rezultate, arată ce strateg nepriceput ești în realitate.

Varianta privată ar fi însemnat în schimb demararea unui dialog cu ierarhia superioară a B.O.R., fără publicitate și grandilocvență. A fi fost un efort mai îndelungat și întortocheat, dar cu siguranță lipsit de riscuri personale și apreciat de interlocutor pentru evitarea vedetismului mediatic. Poate nici așa nu s-ar fi obținut alinierea dorită de inițiatorii dialogului, însă cele două partide ar fi avut șansa unui contact prin care să urmărească o mai bună înțelegere a celuilalt. În final s-ar fi putut emite un comunicat exprimând rezultatul acestui proces de înțelegere reciprocă, iar enoriașii ar fi fost scutiți de învrăjbire. Dialogul mai larg, în societate, ar fi putut porni de la premize îmbogățite de un dialog onest la nivel restrâns.

5. Ce strategie de ieșire au avut inițiatorii petiției? Orice subiect mediatic are un termen de expirare, iar anticiparea acestuia devine necesară dacă dorești să nu lași un gust amar. A ști să te oprești la timp este o necesitate a lucidității; permite punctului tău de vedere să respire în conștiința publicului, în loc de a-l asfixia cu prozelitism. Există o graniță fină între râvnă și manipulare, chiar dacă ești convins că o cunoști și nu ai cum să o depășești.

Patrulaterul Papahagi, Baconschi, Bănescu, Paleologu va rămâne în memoria publicului ca reper de venin și grandomanie. Faceți ca ei numai dacă urmăriți compromiterea lucrului pe care afirmați că îl susțineți.”

Sursa: PERISCOP