ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Marți, 18 februarie 2025, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din parohia Poieni va avea loc, cu binecuvântarea arhiereului IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, comemorarea anuală dedicată Mărturisitorului Valeriu Gafencu și tuturor celor care au suferit în temnița de la Târgu Ocna, transmite AcumTV.

Evenimentul, devenit deja o tradiție, adună în fiecare an preoți, credincioși și istorici care cinstesc memoria celor care, în vremuri de prigoană, și-au păstrat credința și demnitatea, plătind cu suferință și chiar cu viața.

Valeriu Gafencu – Sfântul închisorilor

Valeriu Gafencu, fost student la Iași, a fost închis în 1941 din motive politice și a trecut prin mai multe închisori ale dictaturilor României, printre care Aiud, Pitești și Târgu Ocna. Aici, în temnița destinată celor bolnavi, și-a trăit ultimii ani, oferind alinare celorlalți deținuți și mărturisind credința creștină până la moartea sa, pe 18 februarie 1952

A fost numit Sfântul închisorilor de către cel care a devenit ulterior Monahul Nicolae Steinhardt, evreu convertit în temniță la ortodoxie, pentru viața sa de jertfă și rugăciune, fiind considerat un exemplu de sfințenie de către cei care toți cei care i-au fost alături în detenție, unde, între altele, cu prețul vieții sale a salvat viața celui ce avea să devină pastorul Richard Wurmbrand, la rândul său evreu botezat în închisoare la ortodoxie dar trecut ulterior la protestantism.

Despre mucenicia Sfântului închsiorilor puteți citi o serie de articole la Mărturisitorii.ro.

Programul pomenirii

Evenimentul va începe dimineața cu Sfânta Liturghie, urmată de o slujbă de pomenire a lui Valeriu Gafencu și a tuturor pătimitorilor din temnița de la Târgu Ocna. Vor fi rostite cuvântări despre jertfa acestora, iar participanții vor avea ocazia să își exprime recunoștința față de cei care au rămas statornici în credință în fața suferinței.

Această pomenire nu este doar un act de aducere aminte, ci și o lecție despre curaj, demnitate și credință, valori care continuă să inspire generațiile de astăzi, mai scrie sursa citată.